Viena, oraşul de care te îndrăgosteşti în mai puţin de o oră. Pentru totdeauna. Tot ce poţi face în capitala Austriei

Un sejur de câteva zile la Viena înainte de Crăciun este o ocazie de a-ţi impregna în suflet şi în minte spiritul sărbătorilor de iarnă într-un oraş superb, plin de farmec şi de locuri speciale. „Weekend Adevărul“ vă arată cum este atmosfera de sărbători în capitala Austriei şi ce obiective merită vizitate.

Înainte de a reuşi să trăieşti visul de a vedea Viena, oraşul cu adevărat magic de Sărbători al Austriei, trebuie să treci prin realitatea rutieră, în special prin cea românească. Un drum cu maşina din sudul României până la Viena durează între 11 şi 13 ore, iar cel mai mult timp se pierde pe Valea Oltului şi pe tronsonul Deva-Lugoj, unde autostrada încă e în lucru. Noi am avut noroc, am străbătut România pe traseul Piteşti-Nădlac în doar şase ore şi jumătate.

Totuşi, oboseala drumului de aproape o mie de kilometri dispare subit de îndată ce intri în Viena la ceas de seară şi te laşi sedus fără nici cea mai mică opoziţie de animaţia din oraş, de magazinele multicolore şi de clădirile elegante pe care le întâlneşti până şi pe cea mai mică străduţă. Sunetul muzicii lui Strauss sau a lui Mozart răsună parcă la Viena chiar dacă, de fapt, nu e niciun difuzor în preajmă. Un paradox încântător pe care îl poţi trăi doar dacă ajungi acolo.

Cel mai verde oraş din Europa

Am avut şansa să stăm la un hotel cochet – Austria Trend Hotel Ananas (unde camerele costă în decembrie 60-70 de euro pe noapte, în medie), aflat lângă o staţie de metrou -Pilgramgasse - şi la aproximativ douăzeci de minute de mers pe jos de Primăria din Viena şi de superba sa Piaţă de Crăciun.

Odată ce porneşti la pas prin capitala Austriei, îţi ia cel mult o oră să te îndrăgosteşti de ea. Dar te îndrăgosteşti pentru totdeauna. Viena are şarm, are eleganţă şi are inteligenţă. Da, este un oraş cu adevărat inteligent: este cel mai verde oraş din Europa, cu aproape 50% din suprafaţa sa ocupată de parcuri şi spaţii verzi; are mai multe muzee şi săli de concerte decât orice alt oraş de pe planetă. În Viena, oraşul cu cea mai înaltă calitate a vieţii din lume în ultimii şapte ani (conform studiilor realizate de compania internaţională de consultanţă Mercer), transportul în comun este probabil cel mai eficient din Europa, iar preţurile la abonamente sunt chiar mai mici ca în România, dacă luăm în calcul preţurile pentru toate mijloacele de transport în Bucureşti, de exemplu: 7,6 euro pe zi şi 48 de euro pentru o lună.

Brazi împodobiţi şi la toalete

Ca să ajungi în centrul Vienei trebuie să treci şi pe principala arteră comercială a oraşului, cunoscuta Mariahilfestrasse, acolo unde iei prima oară contact cu spiritul sărbătorilor de iarnă. Totul e luminat „a giorno“, iar zecile de mii de beculeţe suspendate peste stradă în tot felul de forme te fac să te bucuri ca un copil.

Şi, apropo de spiritul sărbătorilor, vienezii sunt atât de impregnaţi de acest spirit, încât au amplasat brazi împodobiţi de Crăciun şi la toaletele de la centrele comerciale. Un astfel de brad împodobit am descoperit la toaleta unui centru de pe Mariahilfestrasse. O toaletă atât de plăcut amenajată, încât părea o galerie de artă modernă.

Un teritoriu românesc

Sute de mii de turişti din toate colţurile lumii vin iarna la Viena, dar pare că limba pe care o auzi cel mai des vorbită este româna. De Sărbători, Viena pare teritoriu românesc: aproape că nu e stradă în care să nu auzi vorbindu-se româneşte sau să vezi maşini cu numere de România. De altfel, conform unor estimări, peste 50.000 de români vin să vadă Viena în decembrie.

Palatul cu 1.441 de încăperi

La Palatul Schönbrunn, unde intrarea costă 16,4 euro (marele tur cu ghid audio este complet şi, deci, cel mai indicat), cei mai mulţi vizitatori sunt tot românii. Şi m-a mai frapat ceva acolo: am văzut sute de copii de grădiniţă venind să viziteze Schönbrunn. La palat sunt numeroase activităţi pentru copii, activităţi care îi fac să iubească istoria prin joacă, inclusiv costumaţi în împăraţi şi împărătese.

Palatul Schönbrunn – odinioară reşedinţa de vară a familiei imperiale – este unul dintre cele mai frumoase complexe arhitectonice în stil baroc din Europa. Este în posesia Dinastiei Habsburgilor din anul 1569. În anul 1642, soţia împăratului Ferdinand al II-lea a comandat construirea unui palat de vară şi a denumit această proprietate pentru prima dată „Schönbrunn“. Palatul ridicat după asediul turcesc din anul 1696 şi parcul au fost reamenajate fundamental de Maria Terezia după anul 1743. În cea mai mare parte a anului, habsburgii au locuit în multele încăperi de care o familie imperială cu numeroşi membri a avut nevoie pe lângă spaţiile reprezentative.

În anul 1830, s-a născut aici împăratul Franz Joseph, cel care s-a căsătorit cu fermecătoarea Sisi şi care a domnit în perioada 1848-1916. Astăzi, palatul face parte din patrimoniul cultural UNESCO, datorită importanţei sale istorice, amplasării sale unice şi splendidului său mobilier.

Palatul are 1.441 de încăperi, dintre care doar 45 pot fi vizitate. Mobilierul şi decoraţiunile interioare în stil rococo (în special stucaturi albe cu ornamente de frunze din aur de 14 karate) sunt completate de candelabre de cristal de Boemia şi de sobe de porţelan. În Sala Oglinzilor a concertat Mozart pe vremea când era un copil-minune, în vârstă de numai 6 ani. Şi tot la Schönbrunn a stat Napoleon între 1805 şi 1809, după ce a ocupat Viena.

Domul cu 13 clopote

De la Schönbrunn, mergi şapte staţii de metrou ca să ajungi la emblema Vienei: Domul Sf. Ştefan. Ridicarea edificiului a început în secolul al XII-lea. Astăzi, acesta reprezintă cea mai semnificativă construcţie gotică din Austria.

Domul Sf. Ştefan măsoară 107,2 metri în lungime şi 34,2 metri în lăţime. Are patru turnuri, cel mai înalt fiind cel sudic, cu 136,44 metri. Chilia din turn este accesibilă pentru cei care pot să urce 343 de trepte, de unde se deschide o panoramă deosebită asupra Vienei. Tot aici sunt atârnate în total 13 clopote. Cel mai cunoscut clopot al Domnului Sf. Ştefan, numit Pummerin, se găseşte însă în turnul nordic ce măsoară 68,3 metri. Acesta este al doilea cel mai mare clopot bisericesc funcţional cu balans liber din Europa. Acoperişul Domului Sf. Ştefan este decorat cu ţigle colorate ce formează vulturul imperial cu două capete, precum şi stemele oraşului Viena şi ale Austriei.

Nenumărate personalităţi şi-au găsit locul de veci în Domul Sf. Ştefan: împăratul Friedrich al III-lea a fost înmormântat într-un sarcofag impresionant de marmură. Doar placa ce îl acoperă cântăreşte opt tone. Într-o capelă separată se găseşte mormântul prinţului Eugen de Savoia, iar în catacombele Domului Sf. Ştefan a fost înmormântat, printre alţii, ducele de Habsburg Rudolf al IV-lea, supranumit şi „Fondatorul“, care a pus piatra de temelie pentru construcţia gotică a catedralei în 1359.

Cel mai dulce colţ din Viena

De cum ieşi din Domul Sf. Ştefan şi faci vreo douăzeci de metri în dreapta, dai de cel mai dulce colţ din Viena. Acolo se găseşte magazinul Manner, compania vieneză ce produce napolitane de mai bine de un secol. Între Manner şi Domul Sf. Ştefan există o legătură specială: fondatorul companiei, Josef Manner I, a pus pe ambalajele napolitanelor, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, un desen stilizat cu domul, care a rămas şi în zilele noastre. La magazinul Manner sunt probabil cele mai bune napolitane din lume. Iar preţurile nu sunt deloc prohibitive, pornind de la aproximativ 1 euro. Conform statisticilor, 4.000 de napolitane sunt vândute zilnic la acest magazin. Manner deţine şi cel mai mare cuptor de făcut napolitane din lume, cu o capacitate de 200.000 de bucăţi pe oră!

Casa unde Mozart a compus „Nunta lui Figaro“

După un intermezzo dulce, o continuare muzicală este cum nu se poate mai nimerită. La doi paşi de Domul Sf. Ştefan, după ce treci printr-un gang, se află un obiectiv foarte interesant şi prea puţin cunoscut printre turiştii străini care vin la Viena. Este vorba de Casa Mozart, locul unde marele compozitor a locuit timp de doi ani şi jumătate şi unde a compus celebra „Nunta lui Figaro“.

Tot la Casa Mozart, unde intrarea costă 11 euro, se află şi ediţia princeps a piesei „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais. Este singura casă din duzina de case Mozart din Viena, care s-a păstrat până în zilele noastre. Compozitorul a locuit în Casa Mozart între anii 1784 şi 1787. Wolfgang Amadeus şi-a petrecut în această casă cei mai fericiţi ani. În orice caz, nu a locuit în nicio altă locuinţă la fel de mult ca în aceasta.

Pe o suprafaţă totală de 1.000 metri pătraţi, vizitatorii pot face o incursiune în universul Mozart, cu geniul său creator ieşit din comun, familia, prietenii şi adversarii săi din perioada Barocului târziu.

Perspectivă din Roata Mare din Prater

Dacă vrei să iei masa de prânz în Viena, „beisl“-urile sunt locurile cele mai indicate. În fapt, nişte restaurante tradiţionale. Aici poţi mânca specialităţi vieneze precum un uriaş „schnitzel“ sau un „apfelstrudel“ ca la Viena acasă. Preţul unei mese consistente pentru două persoane, cu tot cu băutură, nu sare de 35 de euro.

Şi după o masă copioasă, cea mai indicată este o panoramă fabuloasă. Iar panorama Vienei se vede cel mai bine de la înălţimea de 64,75 metri, adică din Roata Mare din celebrul parc Prater.

Plimbarea durează un sfert de oră, costă 9,5 euro de persoană, dar face toţi banii. Iar după ce cobori din Roata Mare, o cană de vin fiert şi o plimbare prin Piaţa de Crăciun din Prater sunt un corolar perfect la o zi perfectă în Viena.

Cât costă un city break la Viena

Dacă mergi cu maşina, trebuie să plăteşti vinieta atât pentru Ungaria, cât şi pentru Austria. Vinieta pentru zece zile în Ungaria costă aproximativ 50 de lei, iar pentru aceeaşi perioadă în Austria costă 9 euro. În perioada sărbătorilor, preţul unei camere la hotel se situează între 50 şi 100 de euro pe noapte. Pentru un drum dus-întors cu maşina, trebuie să faci aproximativ trei plinuri de benzină sau motorină, ceea ce înseamnă un cost mediu al carburantului de 180 de euro. Pentru cei care aleg să meargă cu avionul la Viena, cel mai ieftin zbor este de 100 de euro. Mâncarea pentru trei zile pentru o familie costă aproximativ 50-60 de euro dacă este cumpărată din supermarket.

Imagini desprinse din basmele lui Andersen

În decembrie, cel mai plăcut în Viena este să mergi seara prin pieţele de Crăciun amenajate în zeci de locuri din oraş. De la mijlocul lunii noiembrie şi până în Ajunul Crăciunului, cele mai frumoase locuri din Viena se transformă în fermecătoare pieţe de Crăciun desprinse parcă din basmele lui Andersen. Atmosfera este una deopotrivă boemă şi feerică şi te face să uiţi subit de temperatura scăzută. În fiecare dintre aceste pieţe de Crăciun găseşti numeroase standuri comerciale amenajate cu bun gust, unde poţi găsi de la globuleţe şi marionete până la castane coapte şi vin fiert. Apropo de vin fiert, în aceste pieţe există un obicei interesant. Preţul unei căni cu vin fiert este cam peste tot 7 euro şi include şi cana. Dacă vrei să returnezi cana, primeşti înapoi 3 euro. Însă cum cănile sunt mici opere de artă, puţine sunt cazurile în care sunt returnate. Tot legat de preţuri, un globuleţ lucrat manual porneşte de la 7-8 euro, un punci fierbinte este 4 euro, iar o porţie de castane coapte sau de felii de cartofi coapte în propria coajă este 2,5 euro.

Şi în acest an, cea mai mare piaţă tradiţională de Crăciun a fost amenajată în faţa Primăriei din Viena. Cele aproximativ 150 de standuri comerciale din Piaţa tradiţională de Crăciun oferă cadouri pentru Crăciun, decoraţiuni pentru brad, obiecte de artizanat, delicii culinare, dulciuri şi băuturi calde. Copacii care înconjoară Parcul Primăriei au un nou design al eclerajului şi strălucesc împodobiţi de-a lungul bulevardului Ringstrasse. Instalaţiile din parc sunt inspirate de poveştile de Crăciun pentru copii. În Sala Mare a Primăriei, există o ofertă gratuită pentru cei mici, care include ornarea turtelor dulci şi scrierea bileţelelor cu dorinţe către copilul Isus. La nici o jumătate de kilometru de Piaţa Primăriei din Viena se află Satul de Crăciun de pe Maria-Theresien-Platz, situat între Muzeul de Istoria Artei şi Muzeul de Istorie Naturală. În perioada Adventului, aici se pot găsi aproximativ 70 de standuri cu obiecte tradiţionale de artizanat şi idei originale pentru cadouri. Atmosfera muzicală este una specială şi este asigurată de corurile de muzică Gospel şi de formaţii muzicale. Pe 27 decembrie, Satul de Crăciun se transformă în Satul de Revelion.

Târgul tradiţional de Crăciun de pe Freyung din centru este dedicat activităţilor tradiţionale. Încă din 1772, aici avea loc un târg de Crăciun, iar astăzi, din acest loc se pot cumpăra obiecte de artizanat, decoraţiuni din sticlă, iesle şi ceramică tradiţională.

Târgul cultural şi de Crăciun din faţa Palatului Schönbrunn oferă o atmosferă romantică în faţa clădirilor imperiale şi se transformă după Crăciun în târguri de Anul Nou. Din oferta pieţei ce freamătă de viaţă fac parte obiecte meşteşugăreşti tradiţionale, decoraţiuni de Crăciun realizate manual, concerte de Crăciun şi un program cuprinzător pentru copii, inclusiv un atelier tematic. Un impresionant decor baroc este oferit şi de Satul de Crăciun de la Palatul Belvedere. Unicul parc al palatului pune la dispoziţie un spaţiu pentru un frumos târg de Crăciun cu obiecte deosebite de artizanat şi delicatese culinare.