„Vara lui Mioi”, două săptămâni cu vreme estivală, la mijlocul toamnei. Legenda cărăușului sărac și foarte harnic

0
0

Pe 29 septembrie începe „Vara lui Mioi” sau „Năpustitul berbecilor”, când se așteaptă o încălzire trecătoare a vremii până în 14 octombrie. Mioi este un personaj de legendă, cărăuș sărac și foarte harnic, de care Dumnezeu s-a îndurat dându-i câteva zile de vară la sfârșit de septembrie fiindcă nu apucase să-și strângă recolta.

Păstorii așteapă o încălzire a vremii la sfârșitul lunii. FOTO Agenția Națională a Zonei Montane
Păstorii așteapă o încălzire a vremii la sfârșitul lunii. FOTO Agenția Națională a Zonei Montane

Cunoscutul folclorist și cercetător științific Ion Ghinoiu spunea că, întrucât atât la Mioi, cât și la Vinerea Mare se obișnuia să se slobozească arieții (berbecii) în turmele de oi, aceste zile se numeau și Nunta oilor sau Năpustitul berbecilor.

„Raportându-se la experiența de sute de ani, oamenii de la sate știau că, începând din 29 septembrie urmează o perioadă de 15 zile mai calde, pe care o mai numeau, pe lângă Vara lui Mioi sau Năpustitul Berbecilor/ Areţilor, și Sân-Mihai sau Nunta Oilor. Ciobanii lăsau liberi berbecii să intre în turmele de oi pentru reproducere, un obicei care încă se mai practică”, explică, pentru „Adevărul”, cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Potrivit credințelor populare, dacă oile sar în ziua de Năpustitul berbecilor, atunci vremea va fi urâtă și friguroasă până la sfârșitul toamnei.

Vara lui Mioi urmează perioadei de trei zile (26-28 septembrie), când, potrivit calendarului popular, s-au sărbătorit primii Filipi de Toamnă (Berbecari), cu interdicțiile nescrise importante venite la pachet, interdicții ce vizează muncile gospodărești.

„În această perioadă a Berbecarilor nu se coase, nu se împunge în piele, gospodarii și gospodinele nu dau împrumut, nu se duc la moară, nu mătură în casă, nu lucrează nimic, zicând, potrivit unor cunoscute cercetări etnografice <<că-i rău de lupi>> . De asemenea, nu se lucrează, pentru a nu avea primejdii și pentru a nu adormi pe veșnicie. Vara lui Mioi, o perioadă dedicată muncilor intense, e cu atât mai așteptată și mai binevenită, cu cât ea vine după aceste zile cu interdicții”, explică, pentru „Adevărul”, Sorin Mazilescu.

Legenda cărăușului sărac

Perioada de 15 zile mai calde din toamnă a fost numită Vara lui Mioi după numele unui personaj de legendă, un cărăuș sărac și foarte harnic, ce muncea pe brânci întreaga vară. Potrivit legendei consemnate de cercetătorii etnografici Ion Mușlea și Ovidiu Bîrlea, într-un an, pe cărăuș l-a prins sfârșitul lui septembrie cu grâul rămas netreierat. Mioi s-a rugat la Dumnezeu să îi mai dea câteva zile de vară ca să-și poată strânge recolta, iar Dumnezeu i-a ascultat dorința.

Credințe și obiceiuri din diferite zone 

Indiferent de denumire, este o perioadă pe care gospodarii se bazează să termine muncile prin curți și la câmp, acolo unde pregătesc – înainte de primul îngheț – terenurile pentru viitorul an agricol, dar și o oportunitate pentru ciobani de a mai lăsa oile să se înmulțească, pentru că, de fapt, din punct de vedere calendaristic, așa numita „Nuntă a oilor” începe mult mai devreme, pe data de 15 iulie, atunci când se separă oile de berbeci. Tot din punct de vedere al calendarului pastoral, „Slobozirea” începe la ”Filipii de toamnă”, însă fiecare păstor întinde această perioadă cât crede de cuviință, până cel târziu la Vinerea Mare dinaintea sărbătorii Sfintei Paraschiva, când se spune că are loc „Îngropatul verii”.

Păstorii din Țara Zarandului pun sărbătoarea berbecilor la loc de cinste în calendarul popular, iar în intervalul împerecherii oilor, îndeletnicirile și obiceiurile sunt foarte clare, pentru că, în afara mulsului și preparării brânzei, nu sunt premise alte activități, altfel se spune că este „rău de lupi și primejdie de boli”.

În anumite cătune din Orăștie, în acest interval e interdicție la țesut cu roșu și împletit la lână, pentru că, altfel, e pericol să se îmbolnăvească berbecii.

Oile și caprele venite de la munte sunt înapoiate proprietarilor

După ce, pe parcursul întregii luni septembrie au avut loc activități pastorale importante, precum  coborârea de la munte și începerea campaniei de montă numită și „Răvășitului oilor”, vine sfârșitul de „contract” pentru ciobani.

Răvășitul Oilor. FOTO Facebook Tania Ionescu
Răvășitul Oilor. FOTO Facebook Tania Ionescu

„În sate, oile și caprele venite de la munte sunt date înapoi proprietarilor, cei care primesc și brânza cuvenită pentru «închirierea» oilor sau caprelor pe timp de vară. Tot acum se pregătesc adăposturile pentru stabulaţia din timpul iernii. Și bovinele coboară de la munte în această perioadă, iar până la Sf. Dumitru, dată la care ar trebui să înceteze pășunatul, în mod tradițional, ele se hrănesc cu otava care crește pe fânețe după recoltarea fânului. Se continuă strângerea şi depozitarea furajelor necesare pe perioada stabulaţiei”, se arată in Calendarul fermierului montan, al Agenției Naționale a zonei Montane.

În multe zone ale țării, în această perioadă au loc adevărate sărbători la care carnea fragedă sfârâie în proțap, mămăliga se pregătește la ceaun și oamenii se înfruptă din bucatele tradiționale preparate de ciobani. Una dintre cele mai cunoscute sărbători tradiționale de acest gen se ține în zona Rucăr-Bran, de obicei în ultimul weekend din septembrie.

Preparate tradiționale  ciobănești. FOTO Facebook Hai la Brașov
Preparate tradiționale ciobănești. FOTO Facebook Hai la Brașov
Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite