România celebrează 55 de ani de la inaugurarea Barajului şi a Hidrocentralei Vidraru, la 9 decembrie 1966. Cele două obiective au dimensiuni spectaculoase
0În urmă cu 55 de ani, pe 9 decembrie 1966 se inaugurau Hidrocentrala şi Barajul Vidraru de pe râul Argeş, două realizări ce la vremea respectivă au impresionat lumea.
Construcţia Barajului şi a Hidrocentralei Vidraru, obiectiv de importanţă strategică pentru sistemul energetic românesc, au început în 1960 şi au fost finalizate după cinci ani şi jumătate.
Barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc, era la vremea respectivă al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament.
Pentru a realiza barajul Vidraru, câteva mii de oameni au forat galerii subterane lungi de 42 kilometri, s-a excavat un milion de metri cubi de rocă subterană, s-au turnat aproape un milion de metri cubi de beton, iar sacrificiile umane au însemnat peste 80 de vieţi curmate în perioada 1960-1966.
”Hidrocentrala Vidraru utilizează potenţialul hidroenergetic al râului Argeş, pe un sector de 28 km lungime, situat între Cumpăna şi Oieşti, cu o cădere totală de 524m. Pentru obţinerea unei importante puteri instalate sunt captate apele unui bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 Km2.
Debitul mediu captat la priza pentru asigurarea funcţionarii centralei cuprinde debitul Râului Argeş de 7,2 m3/secundă şi debitele captate din bazinele vecine: Topolog, Vâlsan, Cernat, Doamnei, Valea lui Stan, Limpedea, totalizând 12,2m3/secundă adică un debit total de 19,7m3/secundă”, se precizează în cartea ”Hidrocentrala şi barajul Vidraru – 50 de ani – Album monografic”, scrisă de Paul Gheorghiescu şi Alexandru Gheorghiescu (Editura Asociaţia Restart). .
Centrala subterană de la Vidraru este considerată temelia întregii amenajări. Este amplasată într-o cavernă situată la 104 metri sub nivelul râului Argeş şi are dimensiuni spectaculoase – înălţime 31,70 metri; lungime 67,80 metri şi lăţime 16,70 metri.