FOTO 53 de ani de la punerea în funcţiune a Hidrocentralei Vidraru. Ce se găseşte în „templul“ aflat la peste 100 de metri sub nivelul albiei râului
0Hidrocentrala Vidraru este, împreună cu barajul, un obiectiv de importanţă strategică pentru sistemul energetic românesc. Construcţia lor a început în 1960 şi a durat cinci ani şi jumătate. Pe 9 decembrie 1966, hidrocentrala a fost pusă în funcţiune.
Ansamblul amenajării hidroenergetice Vidraru cuprinde o acumulare de mari dimensiuni (lacul Vidraru), un baraj din beton în dublu arc (la vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea în Europa şi al nouălea în lume, între construcţiile similare), o galerie de aducţiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puţ fortat, o centrală subterană şi o galerie de fugă.
La momentul realizării lucrării a folosit un concept modern pentru timpurile acelea, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 de kilometri pătraţi. Astfel, s-a realizat un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş – 7,5 mc/s, cât şi din bazinele învecinate: Topolog, Vâlsan, Doamnei prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri.
"Templul" amenajării
Centrala subterană este considerată temelia şi, totodată, „templul” întregii amenajări. Este amplasată pe malul drept al raului Arges, la nord de satul Capăţâneni, într-o cavernă situată la 104 m sub nivelul râului Argeş şi are dimensiuni impresionante – înălţime 31,70 metri; lungime 67,80 metri; lăţime 16,70 metri.
„Centrala este echipată cu 4 turbine Francis cu ax vertical de 56,5 MW cuplate cu hidroalternatoare de 61 MVA si 7 transformatoare monofazice de 40 MVA. Accesul principal al personalui este realizat printr-un puţ vertical de 7,2m diametru, continuat cu o galerie orizontală pe o lungime de 123m. Centrala hidroelectrica Vidraru este echipata cu 4 hidrogeneratoare sincrone, verticale, pentru cuplarea directă cu turbina Francis, pentru putere maxima la cupla de 56,5 MW”, precizează Hidroelectrica în prezentarea centralei subterane.
Imagine din timpul lucrărilor la Hidrocentrala de la Vidraru, 1962. FOTO: Arhivă personală Imola Martonossy
Întregul echipament a fost introdus prin puţul de 7,20 metri diametru
Ca să se ajungă la cele 4 turbine Francis verticale şi la cele 7 transformatoare trebuie parcurşi cei 104 metri ai puţului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost,de altfel introdus tot echipamentul centralei. şi apoi cei 132 de metri ai unei galerii de acces orizontale având secţiunea de 33 metri pătraţi.
Foto Centrala subterană sursă Hidroelectrica
„Turbinele şi generatoarele electrice, care dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare, asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh. Energia electrică produsă este transportată în exteriorul centralei până la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate într-o galerie înclinată de 178 de metri lungime, care este utilizată şi ca acces secundar în centrală subterană şi de aici mai departe, printr-o linie dublă de 220 kV de circa 2 kilometri lungime, până la staţia de transformare de 400/200/110 kV din Aref”, precizează Ministerul Energiei într-o prezentare a obiectivului.
Foto Hidrocentrala Vidraru Sursă:Hidroelectrica