Protest declarativ pentru depolitizarea justiţiei, la Tribunalul Argeş. Magistraţii ameninţă cu amânarea cauzelor până la suspendarea activităţii

Vicepreşedintele Tribunalului Argeş, judecătorul Mariana Vârgă, purtătorul de cuvânt al instituţiei

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeş, a hotărât declanşarea unei forme de „Protest la nivel declarativ”, pentru depolitizarea justiţiei, preluarea bugetului puterii judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public, în scopul declarat al protejării independenţei judiciare, cerinţă consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

UPDATE:  Şi magistraţii Curţii de Apel Piteşti au anunţat declanşarea unei forme de protest. Este vorba de grevă. Până la încheierea protestelor,  judecătorii  intră în sală doar cu acele cauze urgente. La fel se întâmplă la toate instanţele arondate Curţii de Apel Piteşti. Cauzele urgente sunt cele stabilite de magistraţi, iar protestle au loc nu doar la Secţia Civilă, ci şi la Secţia Penală.

Protest la Tribunalul Argeş

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeş, exprimă public dezacordul cu privire la atitudinile publice ale Guvernului faţă de puterea judecătorească şi solicită public implicarea autorităţilor naţionale să intervină pentru a sprijini dobândirea independenţei depline a puterii judecătoreşti, soluţionarea problemelor de sistem specifice (subfinanţarea sistemului, numiri politice în funcţii de conducere, lipsa resurselor umane adecvate, spaţii improprii de lucru, lipsa mijloacelor logistice adecvate, discriminări salariale, disfuncţii create de aplicarea noilor coduri, cadru legislativ incoerent, supraglomerarea instanţelor, interferenţa justiţiei cu serviciile de informaţii etc. ), precum şi a problemelor  practice generate de diferenţele de salarizare în sectorul public, astfel:

„ În temeiul art. 112 din Constituţia României, solicităm interpelarea Primului Ministru de către Parlamentul României, în sensul de a da explicaţii cu privire la executarea Legii nr. 71/2015 referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecătoriilor de către Inalta Curte de Casatie si Justitie" , arată vicepreşedintele Tribunalului Argeş, judecătorul Mariana Vârgă, într-un comunicat transmis de Tribunalul Argeş.

Puterea judecătorească nu beneficiază de independenţă în plan financiar, în condiţiile în care bugetul  este coordonat de o autoritate politică, de ministrul justiţiei. In acest fel, în mod nejustificat puterea politică exercită controlul asupra independentei magistraţilor, prin condiţionarea suplimentării schemelor de personal şi modul de stabilire a salariilor, efectuând la propriu managementul resurselor umane la instanţele de judecată, atribuţie pe care ar trebui să o îndeplinească numai conducerea Puterii Judecătoreşti, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform articolul 136 din Legea nr.304/2004, după cum atrag atenía judecătorii.

"Astfel, pentru a îndeplini condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, Parlamentul României, prin art.136 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, a hotărât preluarea bugetului instanţelor de la Puterea executivă - Ministerul justiţiei, la Puterea Judecătorească - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie <<Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecătoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie>>” se  mai arată în document.

 Vicepreşedintele Tribunalului Argeş, judecătorul Mariana Vârgă arată că documentul amintit că  întrucât în România, din anul 1989 până în prezent, puterea politică manifestată prin oameni politici care au migrat de la un partid la altul, s-a complăcut în această situaţie, s-a menţinut puterea judecătorească ”sub talpa” puterii executive, care avea majoritate parlamentară.

”După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, clasa politică nu şi-a respectat angajamentul privind independenţa justiţiei, în ceea ce priveşte trecerea bugetului puterii judecătoreşti de la Ministerul justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum rezultă din art. 40 al OUG nr. 83/2014 aprobată prin Legea 71/2015: <<Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017>>”, se mai arat[ ]n comunicat.

 Judecătorii cer stoparea "crimei constituţionale"

 Nemulţumirile judecătorilor sunt  legate de  faptul că deşi termenul de 1 ianuarie 2017 se apropie, Exectivul încă nu a pregătit capacitatea administrativă necesară preluării bugetului instanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care reprezentantul instanţei supreme atrage atenţia asupra acestui fapt, susţinând că în aceste condiţii nu-şi poate exercita această atribuţie. Se pare că puterea politică urmăreşte o nouă prorogare a termenului, parcurgând un adevărat ”iter criminis”, ignorând şi încălcând astfel încă odată fundamentele constituţionale din art.1 alin.(4) din Constituţie: ”Statul Român se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.

„Executivul este obligat prin lege să asigure condiţiile tehnice de preluare a bugetului instanţelor de judecată, prin alocarea de resurse umane şi materiale şi logistica necesară, cum ar fi spre exemplu alocarea unui spaţiu adecvat în a doua cea mai mare clădire din lume,  <<Casa Poporului>>. Pentru a întrerupe continuitatea acestei ”crime constituţionale”, chemăm toate forţele democratice să se manifeste pentru asigurarea echilibrului puterilor în stat, făcând primii paşi spre asigurarea independenţei justiţiei, prin trecerea bugetului puterii judecătoreşti de la Ministerul justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 1 ianuarie 2017, aşa cum este prevăzut în legea pe care Executivul (politicul), refuză să o execute!”, se mai arată în document

 Redăm mai jos continuarea comunicatului prin care  Tribunalul Argeş solicită public implicarea autorităţilor naţionale în a interveni pentru a sprijini dobândirea independenţei depline a puterii judecătoreşti şi soluţionarea problemelor de sistem specifice cerând şi:

 Interpelarea Primului Ministru de către Parlamentul României, cu privire la modul în care Guvernul înţelege să  respecte şi să execute hotărârile judecătoreşti, în mod nediscriminatoriu, pentru a oferi explicaţii cu privire la emiterea unor  acte normative cu nerespectarea normelor constituţionale, cum este cazul OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum a fost modificată şi completată prin OUG nr. 43/2016.

Sesizarea Ambasadelor Statelor Membre UE, pentru a susţine independenţa justiţiei faţă de celelalte puteri constituţionale, precum  şi  respectarea legii de către demnitarii guvernamentali, pentru asigurarea consolidării independenţei puterii judecătoreşti şi a rolului acesteia în apărarea drepturilor omului.
    În acest context, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeş, aminteşte faptul că un sistem de justiţie subfinanţat cronic, precum şi neexecutarea deciziilor judiciare, nu va putea conduce la realizarea unui mediu atractiv pentru investiţii, deoarece nu generează predictibilitate, echitatea, siguranţa şi stabilitatea sistemului juridic în care funcţionează intreprinderile.

Informarea Comisiei Europene şi a Comisarului pentru Justiţie, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia),  cu privire la  conflictele şi tensiunile apărute în România în ceea ce priveşte ”separarea puterilor”, majoritatea politică din România ignorând poziţia de egalitate în rang a puterii judecătoreşti faţă de executiv şi legislativ. În acest sens, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeş, solicită adoptarea unor măsuri rapide pentru eliminarea viziunii reductive a justiţiei, văzută doar prin prisma ”luptei împotriva corupţiei”, eroare preluată şi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (conform Memorandumului privind justiţia 2016, întocmit de Asociaţia Magistraţilor din România).

Sesizarea Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, a Asociaţiei Europene a Judecătorilor precum şi a Uniunii Internaţionale a Magistraţilor, pentru a interveni în scopul exercitării autorităţii statale, astfel încât cele trei puteri ale statului să realizeze şi să păstreze un echilibru între ele şi totodată, să acţioneze toate în interesul societăţii pe care o servesc.

"Din anul 1989 până în prezent,  sistemul de justiţie a fost manipulat de puterea politică"

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeş, solicită public sprijin pentru eliminarea influenţelor exercitate de  puterea executivă asupra administraţiei justiţiei, pentru garantarea principiilor democratice ale statului de drept, rezolvarea deficienţelor în materia executării de către executiv a deciziilor judecătoreşti.
    
 "Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeş, convocată la data de 9 sptembrie 2016, prin HOTĂRÂREA NR.2/ 9.09.2016, atrage atenţia asupra faptul că, în vederea obţinerii obiectivelor care se impun pentru o reformă adecvată a sistemului judiciar, va întreprinde şi alte acţiuni directe, sistematice, plecând de la amânarea cauzelor până la suspendarea activităţii Toate aceste măsuri se impun, întrucât din anul 1989 până în prezent,  sistemul de justiţie a fost manipulat de puterea politică, simulând doar, asigurarea independenţei justiţiei în faţa instituţiilor europene, fără să realizeze acest obiectiv constituţional şi să implementeze cerinţele europene privind separarea puterilor în stat", se mai arată în sdocument.