Kinetoterapeutul Cătălina Mitrache: „Lucrul îndelungat la birou duce la uzura timpurie a discului intervertebral“
0
Unul dintre cei mai apreciaţi kinetoterapeuţi din Argeş, Cătălina Mitrache avertizează că sedentarismul şi statul îndelungat pe scaun pot avea repercusiuni grave, în timp, asupra coloanei vertebrale, dar şi asupra întregului organism.
Kinetoterapeut şi doctor în educaţie fizică şi sport, Cătălina Mitrache (35 de ani) a explicat, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, cum ne afectează coloana vertebrală lucrul prelungit acasă în faţa calculatorului în timpul pandemiei şi cum pot fi remediate problemele cu spatele.
Ea mai subliniază şi faptul că 40% dintre copiii care vin la kinetoterapie sunt nou-născuţii.
Cătălina Mitrache recomandă ca oamenilor să nu le lipsească mişcarea şi, totodată, să apeleze la profesionişti din timp, pentru a preveni agravarea unor simptome.
Cătălina Mitrache are un master în kinetoterapie pentru persoanele cu dizabilităţi, a fost bursieră ERASMUS în Franţa, de mai mulţi ani lucrează la un centru de recuperare din Piteşti şi este profesoară la o şcoală postliceală din oraş.
„Adevărul“: A crescut numărul de persoane care vin la kinetoterapie în această perioadă de pandemie?
Cătălina Mitrache: La începutul pandemiei, în perioada martie-august 2020, numărul pacienţilor a scăzut simţitor. Foarte mulţi, de frica unei posibile infectări, au renunţat la continuarea tratamentului. Apoi, din septembrie 2020 până în prezent, numărul pacienţilor a revenit la normalul dinaintea pandemiei. Au fost foarte mulţi pacienţi care au necesitat recuperare după diferite intervenţii chirurgicale, dar teama infectării cu acest virus i-a determinat să amâne momentul începerii unui program de reabilitare, fapt ce a îngreunat foarte mult întreg procesul de recuperare.
- Care sunt cele mai frecvente afecţiuni cu care vin cei care fac kinetoterapie?
Afecţiunile coloanei vertebrale sunt cele mai frecvente patologii întâlnite la pacienţii care vin la kinetoterapie – discopatiile lombare şi cervicale, în diferite grade de evoluţie, de la un simplu lumbago până la hernii de disc. A doua categorie sunt afecţiunile degenerative, în special la nivelul genunchilor sau la nivelul şoldurilor. Apoi, afecţiunile ortopedico-traumatice, atât la copii, cât şi la adulţi. Mai avem o categorie destul de mare şi anume bebeluşii cu afecţiuni congenitale sau dobândite în primele luni de viaţă.
- Dintre cei cu care faceţi kinetoterapie, ce procent este reprezentat de copii?
Aproximativ 40% sunt nou-născuţi, care au diferite dezechilibre musculo-scheletale, 20% sunt copii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, iar aproximativ 40% sunt adulţi.
Sedentarismul, duşmanul coloanei vertebrale
- Foarte multe persoane lucrează de acasă de când a început pandemia. Cât de mult este afectată motricitatea de lucrul prelungit la calculator?
Motricitatea este afectată de lipsa mişcării. Un corp care nu se mişcă regulat şi la o anumită intensitate se va decondiţiona, va dezvolta retracţii musculo-tendinoase, ce vor duce implicit la dezechilibre ale bazinului cu repercusiuni asupra coloanei vertebrale şi asupra întregului organism. Coloana vertebrală are de suferit şi din cauza deshidratării discului intervertebral care este hrănit prin difuziune, proces încetinit şi el de menţinerea unei poziţii fixe timp îndelungat. Rezultatul final este uzura timpurie a acestor discuri care duce la apariţia durerii în marea majoritate a cazurilor. Un alt aspect important este acumularea de kilograme în plus, fapt ce va determina o scădere a capacităţii de efort şi a volumelor respiratorii. O mare parte dintre persoanele care au început să lucreze de acasă, având în vedere că îşi petrec majoritatea timpului în faţa unui ecran, au devenit mult mai sedentare în comparaţie cu perioada în care mergeau efectiv la serviciu.
- Ce exerciţii de kinetoterapie pot fi făcute acasă de către cei care fac telemuncă?
Sunt programe speciale care se pot face acasă, fără să fie nevoie de aparate sau de obiecte profesionale. La modul general, sunt exerciţii de întindere a musculaturii, exerciţii de mobilizare a tuturor articulaţiilor şi de relaxare a zonelor tensionate. Trebuie executate lent, pe întreaga cursă de mişcare şi acompaniate de o respiraţie profundă, în special abdominală. O atenţie deosebită trebuie acordată cavităţii abdominale care are foarte mult de suferit din cauza poziţiilor vicioase adoptate atunci când se stă prelungit pe scaun. Recomandat ar fi ca programul de exerciţii să fie alcătuit de către un kinetoterapeut care să cunoască istoricul medical al persoanei respective şi să conceapă un plan de exerciţii individualizat şi personalizat. Programul de exerciţii trebuie să conţină indicaţii şi contraindicaţii, dar trebuie să fie învăţat corect de către cel care îl va executa.
Importanţa ergonomiei
- După cât timp ar trebui să facă pauză cei care lucrează exclusiv la calculator?
Cei care lucrează la birou ar trebui să facă pauză după fiecare 45 de minute petrecute pe scaun. Pauza trebuie să fie una activă, şi poate conţine fie câteva elemente de stretching, fie mobilizări active ale membrelor sau, dacă spaţiul permite, o scurtă plimbare care ar induce inclusiv o relaxare la nivel psihic. Poziţia corpului pe scaun este importantă şi ideal ar fi să se asigure o ergonomie cât mai mare la birou – de exemplu, genunchii şi şoldurile să formeze un unghi apropiat de 90 de grade, cu spatele susţinut de spătar şi cu antebraţele sprijinite pe masa de lucru.
Exerciţiile de kinetoterapie trebuie să dureze minimum 30 de minute FOTO: Cătălin Berechet
- Cum poate fi „antrenată“ coloana vertebrală pentru a contracara perioadele lungi petrecute în faţa calculatorului în pandemie?
Foarte importantă este prezentarea la un specialist în domeniul recuperării medicale, care în urma evaluării poate identifica deficitele funcţionale şi, ulterior, prin metode specifice, poate readuce un echilibru de care organismul are foarte mare nevoie. Ulterior, acasă, fiecare poate contribui prin exerciţii făcute în mod constant de cel puţin trei ori pe săptămână, prin menţinerea unei posturi corecte în timpul statului pe scaun, printr-un stil de viaţă cât mai activ, cu cel puţin o oră pe zi de mers susţinut. Şi foarte importantă este menţinerea unei greutăţi normale.
Prevenţia înainte de toate
- Cât ar trebui să dureze exerciţiile de kinetoterapie făcute acasă şi care ar trebui să fie frecvenţa lor într-o săptămână?
Programul de exerciţii durează în jur de 30 de minute până la o oră. Trebuie făcut de cel puţin trei ori pe săptămână, dar foarte importantă este continuitatea.
Continuitatea exerciţiilor de kinetoterapie este foarte importantă FOTO: Cătălin Berechet
- Kinetoterapia se împarte în trei categorii: profilactică, terapeutică şi de recuperare. La care dintre acestea vin cele mai multe persoane?
Cei mai mulţi pacienţi ajung în serviciul de recuperare într-o fază destul de avansată a afecţiunii şi de aceea suntem nevoiţi să aplicăm programe de kinetoterapie terapeutică şi de recuperare. Foarte puţini sunt cei care ni se adresează cu scop profilactic. În general, ne adresăm medicului sau terapeutului în momentul în care ne doare ceva şi tratamentul medicamentos nu îşi mai face efectul. Din păcate, noţiunea de profilaxie nu este prea bine cunoscută în ţara noastră, chiar dacă ar fi de preferat să previi şi nu să ajungi să tratezi.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
