În Argeş, realitatea inundaţiilor întrece hărţile de hazard

Amenajările care se vor face anul acesta pe cursurile de apă din Argeş, în baza hărţilor de hazard întocmite de Administraţia Bazinală a Apelor Argeş-Vedea  (ABAAV) nu vor putea face faţă unor viituri ca cele de săptămâna trecută. Proiectele concepute înaintea inundaţiilor din iulie au luat în calcul maxime ale debitelor sub cele cu care realitatea din teren a făcut ravagii în urmă cu o săptămână.

Spre sfârşitul acestui an, dacă Guvernul va aloca fondurile solicitate în acest sens, ar trebui finalizat un proiect de amenajare a unor cursuri de apă susceptibile să creeze probleme în eventualitatea unor ploi torenţiale.  Scenariile de amenajare a cursurilor de apă, care au fost supuse spre avizare Gărzii de Mediu, au fost gândite cu mult înaintea inundaţiilor de săptămâna trecută şi au pornit de la hărţile de hazard întocmite de specialiştii ABBAV, hărţi depăşite de realitatea cruntă care a lovit judeţul înainte de demararea proiectului. 

În simularea de amenajare, pe pârâul Bascov, sunt prevăzuţi 26 km de regularizări şi recalibrări, plus alţi 3,29 kmde parapeţi şi apărări de mal. Lucrările propuse pe baza hărţilor de hazard au pornit ţinându-se cont de un debit de maximum 170 de metri cubi pe secundă – o valoare mult peste debitul mediu al pârâului.  Numai că  marţea trecută, respectivul pârâu a înregistrat un debit istoric, de cca. 200 de metri cubi pe secundă. O cifră   care, potrivit calculelor specialiştilor de la Ape, are o probabilitate să fie atinsă o dată la 1.000 de ani.  Asta însemnă ca şi dacă lucrările ar fi fost  efectuate, de inundaţii tot n-am fi scăpat.

“Debitul de aproximativ 200 de metri cubi pe secundă era prevăzut în hărţile de hazard, însă cu o probabilitate de a se întâmpla o dată la 1000 de ani. Debitul pe care îl are în vedere proiectul, între 150 şi 170 de mc/s ,  are o probabilitate de o dată la 100 de ani. Dacă lucrările din proiect ar fi fost deja executate,  la debitul înregistrat săptămâna trecută, inundaţii tot ar fi existat, însă  pagubele ar fi fost mai mici”, explică Ana Dulică, purtător de cuvânt ABAAV.

În proiect sunt prinse toate cursurile de apă din judeţ, inclusiv cele care au produs inundaţiile de săptămâna trecută. Pe râul Cotmeana sunt prevăzuţi 2 km de regularizări, 15 km de îndiguiri, 18 km de apărări de maluri şi 20 km de praguri de fund, plus o acumulare nepermanentă la Urluieni - o zonă predispusă inundaţiilor - iar pentru pârâul Vârtej, au fost propuşi 5,7 km de regularizări şi 6,75 km de îndiguiri şi consolidări de mal.