EXCLUSIV Profesor la Harvard, despre gestionarea pandemiei: „Multe ţări observă împrăştierea coronavirusului în loc să prevină“
0
Profesor şi decan asociat senior pentru dezvoltare la prestigioasa Harvard Business School din S.U.A., Gary Pisano a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul“ în care vorbeşte despre lecţiile care ar trebui învăţate din răspunsul Italiei la coronavirus şi ce măsuri ar trebui să ia autorităţile pentru combaterea pandemiei.
La sfârşitul lunii martie, profesorul Gary Pisano (58 de ani) a publicat, alături de colegii săi Raffaella Sadun şi Michele Zanini, un articolului a fost de a ajuta autorităţile din Statele Unite şi Europa să înveţe din greşelile Italiei pentru a putea răspunde adecvat la provocările fără precedent cauzate de pandemia de coronavirus.
În multe ţări ale Europei, ca şi mai recent în SUA, pandemia a luat proporţii: într-un context de criză probabilitatea de a fi blocată sau diminuată capacitatea de a lua decizii în mod dinamic, raportat la evenimente, creşte. De aceea, cei trei experţi de la Harvard Business School au propus linii directoare bazate pe experienţa Italiei pentru a ajuta ţările să reacţioneze mai eficient.
Profesor de administrarea afacerilor la Harvard Business School din 1988 (prestigioasa instituţie de învăţământ superior a fost înfiinţată în 1908), Gary Pisano este expert în strategii pentru tehnologie şi operaţiuni, în managementul inovaţiei şi în strategie competitivă.
Expert de primă mărime, Gary Pisano are o carieră impresionantă. Este absolvent magna cum laude al prestigioasei Universităţi Yale în 1983 şi şi-a luat doctoratul în 1988 la Universitatea Berkeley din California.
În 2009 a câştigat Premiul McKinsey pentru cel mai bun articol publicat în Harvard Business Review. În 2006, cartea sa „Strategy and Business” a fost aleasă cea mai bună carte în domeniul biotehnologiei din America.
Din martie 2018, profesorul Gary Pisano este decan asociat senior pentru dezvoltarea facultăţii la Harvard Business School.
Adevărul: Care au fost în opinia dumneavoastră cele mai mare erori din cauza cărora pandemia de coronavirus s-a transformat într-un dezastru în Italia?
Gary Pisano: Mă bucur că mi-aţi pus o asemenea întrebare. Primul lucru pe care aş vrea să îl menţionez cu claritate este acelea că în articolul pe care l-am scris în Harvard Business Review cu colegii mei nu am încercat să fim critici în ceea ce priveşte răspunsul guvernului italian la pandemia de coronavirus. „Erorile” au fost până la urmă o consecinţă inevitabilă a confruntării cu o provocare fără precedent. Ideea centrală a articolului pe care l-am scris a fost de a identifica paşii greşiţi pentru ca şi alţii să înveţe şi nu să aruncăm anateme. Şi pun accentul pe acest detaliu deoarece mass-media din Italia a interpretat greşit articolul şi l-a folosit ca să dea vina pe guvern. Aşa că nu e vorba de un „joc de-a învinovăţirea”. Cel mai important este să învăţăm din paşii greşiţi.
Şi iată ce trebuie învăţat. E simplu şi e valabil pentru toate ţările:
1. Acţionaţi devreme şi acţionaţi puternic. Acţiunile puternice începute devreme (precum închiderea şcolilor şi afacerilor, limitarea călătoriilor, emiterea de ordonanţe pentru a sta acasă, etc.) pot părea ca acţiuni exagerate la început, dar nu sunt. Virusul se mişcă pe cont propriu foarte repede şi trebuie să i-o iei înainte.
2. Acţionaţi sistematic. A fost o tendinţă în multe locuri de a intensifica răspunsurile gradual pe măsură ce lucrurile se înrăutăţeau. Dar acest lucru nu a fost eficient. De exemplu, dacă închizi şcolile şi nu afacerile, atunci copiii rămân acasă, nu au şcoală, iar părinţii merg la lucru. Şi atunci ce se întâmplă? Poate bunicii supraveghează copiii şi se expun (legat de acest fapt sunt anumite speculaţii privind numeroasele cazuri şi decese la italienii vârstnici). Sau, un părinte este acasă şi ei sunt expuşi copiilor, şi părintele care lucrează se întoarce acasă,s e expune şi apoi îi expune pe toţi ceilalţi la job. Nu există vreo singură soluţie magică, sunt multe ce trebuie făcute la un loc: distanţare socială, închiderea temporară a şcolilor şi afacerilor, statul acasă, testarea rapidă şi extinsă, reorganizarea punctelor de îngrijire şi multe altele. Eşti doar la fel de bun ca cea mai slabă legătură a ta în această bătălie.
3. Informaţiile sunt cruciale. Folosim adesea analogia „război” când discutăm despre bătălia împotriva Covid-19. Ei bine, dacă te gândeşti la asta, de-a lungul istoriei războaiele au fost câştigate sau pierdute în funcţie de cine a avut informaţii mai bune. Nu poţi înfrânge un inamic dacă nu îl vezi sau dacă nu ştii unde este ori cât de puternic este. Şi toatea astea se aplică şi pentru Covid-19. Şi de aceea testarea este atât de importantă, dar sunt şi alte căi de a obţine informaţii (de exemplu, folosirea aplicaţiilor pentru a localiza simptomele pacienţilor într-o ţară la scară largă).
Italia a observat împrăştierea coronavirusului în loc să prevină. De ce atâtea ţări continuă să facă acelaşi lucru?
Mi-aţi pus o întrebare excelentă, aveţi dreptate şi este cu adevărat frustrant. Multe ţări observă împrăştierea coronavirusului, în loc să prevină extinderea. Este tocmai motivul pentru care am scris articolul din Harvard Business Review. Cred că probabil experienţa italiană nu a fost înţeleasă în întregime în afara Italiei. Ce am încercat să arăt în acel articol a fost faptul că erorile au fost înrădăcinate în comportamente şi factori ce au prevalat în multe ţări. Cred de asemenea că în multe locuri-şi vedem asta cu siguranţă în anumite locuri din Statele Unite-este o disonanţă cognitivă-o concepţie conform căreia „asta nu se poate întâmpla aici”, chiar dacă nu e vreun motiv pentru care nu s-ar putea întâmpla. Iar când ne confruntăm cu lucruri cumplite cu adevărate, cred că este o tendinţă umană de a le ignora cât mai mult posibil, sperând să fim norocoşi. Iar asta nu e o strategie bună şi nu este o conducere bună.
„Nu e în regulă faptul că mulţi ignoră coronavirusul”
Coronavirusul este în continuă creştere pe glob. Ce nu merge?
Nu merge faptul că mulţi ignoră coronavirusul şi speră că nu va veni în ţara lor. Soluţiile parţiale nu merg. Şi cu cât acţionezi mai târziu, cu atât mai puternic trebuie să acţionezi.
Ar putea fi o mobilizare ca la război cea mai eficientă abordare în cazul Covid-19?
Cred că este nevoie de o strategie coerentă şi globală pentru a gestiona fluxurile de pacienţi, testarea rapidă, crearea unei infrastructuri pentru urmărirea contacţilor, crearea unei capacităţi de urgenţă şi obţinerea şi realizarea de provizii critice. Cred că guvernele trebuie să se gândească la coronavirus ca la un război. La urma urmei, mulţi oameni sunt afectaţi şi ucisşi de virus. Coronavirusul arată că este un „inamic” mult mai periculos decât orice armată străină. Iar rolul oricărui guvern este să îşi protejeze populaţia.
Se încarcă comentariile...
