Cum se aplică Legea insolvenţei persoanei fizice. Modalitatea în care un om poate reintra în circuitul social „descărcat“ de datorii

Legea insolvenţei persoanei fizice, act normativ care produce efecte din 2018, se aplică datornicilor care n-au plătit debite în valoare de minim 15 salarii minime şi care, după o perioadă de 90 de zile de la momentul scadenţei, îşi exprimă dorinţa de a intra în procedurile specifice legii. În urma parcurgerii procedurilor de administrare a patrimoniului său, persoana în cauză poate să reintre în circuitul social descărcată de datorii.

Publicată în iunie 2015, legea a început să producă efecte la începutul lui 2018. 

„«A produce efecte» e un fel de-a spune pentru că, până acum, nu există instrumentele esenţiale de aplicare a legii – comisiile de insolvenţă. ANPC-ul, autoritatea cu competenţă în materie, nu numai că nu a generat aceste instrumente dar, nici măcar nu a manifestat cea mai elementară manifestare a intenţiei sale constând în a insera măcar pe websiteul propriu o simplă referinţă, un link care accesat fiind să furnizeze celor interesaţi un minim de informaţîi. Deja obişnuit fiind cu legi al căror conţinut se tot cârpeşte odată cu trecerea timpului, încerc să anticipez viitorul acestui text ce îşi aşteaptă petecul. O ultimă referinţă faţă de aspectul efectelor legii: în urmă unei corespendente pe care am realizat-o cu ANPC-ul mi s-a comunicat că deja procedura este operativă, în ciuda unor aspecte nerezolvate incă", explică, pentru 'Adevărul", Liviu Stancu, avocatul primei persoane din Argeş care a obţinuta obţinut aprobarea Judecătoriei Piteşti de a începe reorganizarea patrimoniului său (o femeie căreia îi fuseseră  transferate datoriile firmei sale şi care se pomenise, astfel, datornică „pe persoană fizică”) .

Ce urmăreşte procedura

Scopul procedurii este de a da persoanei debitoare posibilitatea că, în urmă parcurgerii procedurilor de administrare  a patrimoniului său, mai jos precizate, această să reintre în circuitul social descărcată de datorii, 

"Legea se aplică ipotezei unor datornici care nu au plătit debite în valoare de minim 15 salarii minime şi care,  după o perioadă de 90 de zile de la momentul scadenţei, îşi exprimă dorinţa de a intră în procedurile specifice legii urmaresi a faptului că nu există probabilitatea că, în maxim 12 luni să îşi execute obligaţiile", mai spune avocatul. 

Legea nu se aplică obligaţiilor rezultate din efectuarea activităţilor persoanei fizice în calitate de intreprinzător privat în scopuri economice sau în exerciţiul unor activităţi independente (medici, notari, avocaţi etc).

"Dat fiind că, în urmă procedurii, datoriile neacoperite se radiază, beneficiul acestei legi  este acordat numai categoriei de datornici de bună-credinţă, fiind excluşi de la aplicare cei condamnaţi pentru evaziune fiscală, infracţiuni de fals sau altor infracţiuni contra patrimoniului, concediatilor cu 2 ani înainte din motive imputabile, a celor ce au acumulat datorii noi prin cheltuieli exagerate deşi în mod practic erau în stare de insolvabilitate, sau a celor ce au înlesnit sau chiar determinat cu bună credinţă intrarea în insolvenţă etc", explică avocatul.

Avocatul avertizează că procedura de insolvenţă însemnă practic abandonarea independenţei patrimoniale a datornicului prin numirea unei persoane care îi va gestiona pe cuprinsul procedurii, situaţia financiară, aspect intruziv dar extrem de important, fundamental chiar, în dirijarea cheltuielilor în sensul urmărit de procedură.

"Foarte importantă este stabilirea în procedură a unui nivel rezonabil al nevoilor datornicului în ceea ce priveşte desfăsurarea propriei existenţe, a obligaţiilor derivând din starea familială(copii în întreţinere, alte persoane în îngrijire etc) care să fie asigurată datornicului. Legea reglementează obligaţia ANPC de a evalua şi alcătui rapoarte în sensul stabilirii criteriilor de apreciere a acestor aspecte care să garanteze datornicului asigurarea nivelului rezonabil al existenţei. Personal cred că va apărea astfel un puternic conflict între ceea ce acum este stabilit la nivelul oficialităţilor declarativ din punct de vedere statistic că şi nevoie a existenţei, conţinutul aşa-zisului „coş zilnic”  şi ceeace, în urmă unor evaluări ale ANPC-ului va fi relevat că şi nevoie curentă, reală, a existenţei. Vom vedea!", mai spune Liviu Stancu.

Revenind la insolvenţă, potrivit specialistului, trebuie ţinut cont că, după perioada efectuării procedurii propriu-zise ce va fi mai jos detaliată, se instituie o a două perioadă -  cea de supraveghere postprocedură.  Descărcarea de datorii se poate cere în 60 de zile de la finalizarea procedurii propriu-zise, respectiv 5 ani maxim, în cadrul vânzării de active, supravegherea având un alt rol ce va fi mai jos menţionat.

Ce presupun procedura de insolvenţă, planul de rambursare şi lichidarea de active

Prima parte a operaţiunilor reglementate de lege, conţînând procedura propriu-zisă de insolvenţă are trei forme, în funcţie de situaţia datornicului şi opţiunea acestuia:

1.Procedură pe bază de plan de rambursare a datoriilor -  în cadrul căreia,  debitorul se adresează comisiei de insolvenţă teritorială – inexistentă la momentul de faţă - şi, în condiţile admiterii cererii sale, pe baza unui set de documente solicitate în dovedirea situaţiei sale exacte, se deschide procedura şi se instituie un administrator ce supervivează existenţa financiară a datornicului şi modul de acoperire a datoriei(sau, mai ales, a unei părţi din ea) pe baza unui plan de rambursare. Termenul procedurii poate atinge 5 ani.

2.Procedura prin lichidare de active – se adresează celor ce, în special,  au o situaţie iremediabil compromisă.

"Se adresează judecătoriei din rază teritorială care, după admitere,  instituie un lichidator ce  valorifică  bunurile din averea datornicului, şi veniturile ce depăsesc cuantumul aprobat al cheltuielilor pentru asigurarea unui nivel de trăi rezonabil. Procedura se închide la finalizarea vânzărilor de active, după care se intră în faza de observaţi", explică avocatul Liviu Stancu.

3.Procedura simplificată de insolvenţă în condiţiile în care datornicul, suplimentar condiţiilor de intrare în insolvenţă cu caracter general, are o sarcină maximă de 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri şi venituri urmăribile şi are peste vâsta de pensionare standard sau şi-a pierdut jumătate din capacitatea de muncă. Procedura se realizează la comisia de insolvenţă.

"Aceste trei proceduri sunt extrem de detaliate în conţinutul legii, modul de desfăsurare şi condiţionările reglementate fiind destul de dure, tocmai pentru a evita pe cât posibil eventualele fraude" mai spune specialistul. 

II.Faza de supraveghere

Încheierea procedurilor de mai sus determină debutul  fazei de supraveghere, după cum urmează

La încheierea procedurii prin lichidarea de active, se instituie o perioadă de supraveghere între unu şi cinci ani, în funcţie de procentul de recuperare din datorie. În această a două parte a operaţiunii, debitorul continuă să plătească un procent din venitul său, stabilit de către instanţă. După maxim cinci ani de supraveghere se pronunţă hotărârea de stingere a datoriilor.

Iată care sunt condiţiile eliberării de datorii în cazul procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active:

(1) După închiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, deschise potrivit art. 46 lit. a) sau b), debitorul va continuă să facă plăti către creditori pe duratele prevăzute la alin. (2) sau, după caz, alin. (3), în proporţia din veniturile urmaribile stabilită de instanţa sau, după caz, de comisia de insolvenţă, şi va fi supus limitărilor şi interdicţiilor prevăzute la alin. (6) şi (7). 

(2) Dacă după un an de la dată închiderii procedurii, debitorul a acoperit o cota de cel puţîn 50% din valoarea totală a creanţelor, instanţa, la cererea debitorului, care va avea anexată decizia comisiei de insolvenţă, prevăzută la art. 73, verificând dacă au fost respectate obligaţiile prevăzute la alin.(6) şi interdicţiile prevăzute la alin.(7), poate dispune eliberarea de datorii. 

(3) Dacă după 3 ani de la dată închiderii procedurii, debitorul a acoperit cel puţîn 40% din valoarea creanţelor, instanţa, la care va avea anexată decizia comisiei de insolvenţă, prevăzută la art. 73, verificând dacă au fost respectate obligaţiile prevăzute la alin. (6) şi interdicţiile prevăzute la alin. (7), poate dispune eliberarea de datorii. 

(4) Dacă, cu toate diligenţele sale, debitorul nu a reuşit să acopere cel puţîn cota din valoarea creanţelor prevăzută la alin. (3) prima teza, instanţa, la cererea debitorului, verificând dacă au fost respectate obligaţiile prevăzute la alin. (6) şi interdicţiile prevăzute la alin. (7), poate dispune eliberarea de datorii numai după trecerea unui termen de 5 ani de la închiderea procedurii. 

(5) Sentinţa prin care s-a dispus eliberarea de datorii se comunica debitorului şi creditorilor şi poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere. 

(6) Pe duratele prevăzute la alin. (2) - (4), debitorul are următoarele obligaţii: 

a) să vireze în contul de lichidare suma reprezentând proporţia din veniturile urmaribile afectată plăţii pasivului, astfel cum a fost stabilită prin hotărârea de închidere a procedurii sau, după caz, prin decizia comisiei de insolvenţă, că urmare a evaluărilor bianuale efectuate; 

b) să informeze lichidatorul sau, după caz, comisia de insolvenţă cu privire la obţinerea oricăror venituri suplimentare faţă de cele comunicate la ultima raportare, în vederea recalcularii proporţiei din aceste venituri destinate acoperirii pasivului şi să vireze în contul de lichidare cel puţîn 40% din orice venit suplimentar ce depăşeşte salariul minim pe economie; 

c) să comunice lichidatorului sau, după caz, comisiei de insolvenţă, trimestrial, o situaţie cu privire la viramentele efectuate; 

d) să desfăşoare, în condiţiile legii, potrivit abilităţilor şi pregătirii sale profesionale, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat, iar în situaţia pierderii locului de muncă să depună toată diligenţă pentru obţinerea unui nou loc de muncă; 

e) să informeze lichidatorul sau, după caz, comisia de insolvenţă, cu privire la dobândirea, cu orice titlu, inclusiv din moşteniri sau donaţii, de bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie; 

f) să participe la cursuri/programe de educaţie financiară organizate de comisia de insolvenţă; g) să informeze lichidatorul sau, după caz, comisia de insolvenţă, cu privire la orice schimbare a domiciliului sau a reşedinţei principale sau obişnuite nu mai târziu de 5 zile de la producerea schimbării. 

(7) Pe duratele prevăzute la alin. (2) - (4), debitorul este supus următoarelor interdicţii: 

a) nu poate contracta noi împrumuturi, cu excepţia celor necesare pentru rezolvarea unei situaţii grave şi urgenţe de pericol pentru viaţă sau sănătatea să sau a persoanelor aflate în întreţinerea să, caz în care este necesar avizul prealabil al comisiei de insolvenţă; 

b) nu poate face donaţii; 

c) nu poate refuză donaţii şi nu poate renunta la moşteniri; 

(8) Pe duratele prevăzute la alin. (2), (3) sau, după caz, (4), debitorul va figura în Buletinul procedurilor de insolvenţă, cu menţiunea "debitor aflat în supraveghere post-procedura de insolventă