Cum devenim mai creativi la serviciu: sfaturile specialiştilor în psihologia resurselor umane

Deschiderea reflectă cât de mult sunt oamenii motivaţi să ia în considerare idei noi, concepte şi experienţe. FOTO: Arhiva Adevărul

Sunt persoane care leagă gradul de creativitate de gradul de motivare la locul de muncă. Ar putea fi o condiţie în contextul în care putem afirma că, dacă suntem motivaţi şi, implicit, şi mai implicaţi în activitate, suntem mai curioşi în a obţine mai multe informaţii, în a găsi soluţii sau modalităţi noi de finalizare cu succes a sarcinilor.

Nu este însă o regulă, dacă privim acest proces si invers: ne antrenăm creativitatea şi ne găsim astfel, motivaţia de a îndeplini sarcinile sau de a rezolva problemele de la locul de muncă.

“Cred că pentru a ajunge la răspunsul <<Cum devenim mai creativi>> este necesar de ştiut cum funcţionează creativitatea. Secretul creativităţii reprezintă de fapt dificultatea în înţelegerea legată de ce sau cum se întâmplă atunci când suntem creativi. A înţelege setul de evenimente mentale care dau naştere la noi gânduri înseamnă a face un prim pas spre ceea ce înseamnă creativitatea şi ceea ce ne face speciali.

Dacă se întâmplă să lucrezi la ceva ce implică creativitatea şi dintr-o dată acel sentiment de progres dispare, lipsa de creativitate poate deveni o problemă. Una dintre soluţii pentru anumiţi angajaţi este o pauză, îndepărtarea pentru câteva minute de birou şi, dacă este posibil, o plimbare în aer liber. Acestea pot induce sentimentul de relaxare. Astfel, se activează undele alfa, adică semnalele din creier strâns corelate cu stările de relaxare.”, explică, pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut – Psihoterapie integrativă, Psihologia resurselor umane.

“Cei mai creativi au o cantitate enormă de cunoştinţe”

În momentul în care starea de relaxare este instaurată există şanse mai multe şi mai mari ca oamenii să obţină acele momente de înţelegere ale problemelor care, aparent, erau imposibil de rezolvat, spun psihologii.

“Pe de altă parte, oamenii tind să se uite cu un fel de respect la cei care dezvoltă idei creative în mod constant. Însă, chiar şi cei care ştiu că sunt binecuvântaţi cu talent, cu creativitate, au momente în care se tem că talentul lor ar putea dispărea într-o zi. În scopul de a spori creativitatea, se poate recurge la o serie de instrumente de gândire. Unul dintre ele ar putea fi răspunsurile sau cunoştinţele deja existente din domeniul vizat. Cei mai creativi au o cantitate enormă de cunoştinţe. Oameni ca Einstein sau Edison au fost de asemenea experţi în domeniul lor. Totuşi, având la dispoziţie motoarele de căutare de pe internet, poate exista tendinţa de a presupune că informaţiile sunt disponibile oricând este nevoie, aşă că nu este nevoie ca ele să fie internalizate. Dar, dacă fluxul de lucru se întrerupe ori de câte ori este accesată o informaţie pe internet, ideile noi vor întârzia să apară”, explică psihoterapeutul.

În scopul maximizării calităţii cunoştinţelor, se poate dezvolta obiceiul de explicare a informaţiilor: „De ce este aşa şi cum ar mai putea fi, altfel”.

Un alt mod de antrenare a creativităţii este deschiderea

Deschiderea reflectă cât de mult sunt oamenii motivaţi să ia în considerare idei noi, concepte şi experienţe.

“Cei mai mulţi oameni creativi sunt, de regulă, deschişi. Dacă vorbim însă despre cineva rezistent la idei şi experienţe noi, asta nu înseamnă că acea persoană nu poate fi creativă. Acest lucru înseamnă doar că are nevoie să dezvolte un nou set de obiceiuri, de a încerca idei noi mai degrabă decât să le respingă. Un exemplu de exerciţiu în acest sens este: «dacă o persoană se confruntă cu o idee nouă, ar putea să o asculte sau să o citească dar să mai aştepte puţin până să se angajeze în ea. Când se va lua contact cu ea încă o dată, această idee deja nu mai este nouă, persoana respectivă se va simţi mai familiarizată cu informaţia şi asta datorită efectului expunerii. Familiarizarea poate ajuta la deschiderea perspectivelor noi»”, mai spune psihoterapeutul Erna Constantin.

Avalanşa de întrebări

Psihologii mai spun că o altă modalitate de dezvoltare a creativităţii este adresarea de întrebări noi. Orice idee avem poate avea la bază ceva din memorie.

“Asta înseamnă că, atunci când există o idee stralucită, a fost preluată şi folosită o bucată utilă de informaţie deja stocată în creier şi prin intermediul memoriei. Ceea ce putem face este să ne adresăm nouă înşine întrebări astfel încât să putem aduce la suprafaţă informaţii care pot da răspunsurile pe care le căutăm”, precizeză specialistul în Psihologia resurselor umane.

Cei mai creativi nu se rezumă la un singur mod de a gândi despre problemă. Încurajează găsirea de noi descrieri la probleme şi memoriei i se permite să se activeze pentru găsirea soluţiei.

“Cu cât întrebările sunt mai diferite, cu atât ideile devin mai multe şi mai creative. De exemplu, ne putem întreba: <<cum ar aborda prietenii mei această problema?>>, <<cum s-ar confrunta o persoană dintr-o ţară diferită cu această problemă>>. Fiecare dintre aceste perspective poate aduce noi informaţii în minte şi ar putea dezvolta creativitatea fie la locul de muncă, fie în viaţa personală”, explică Erna Constantin.