Colţi de rechin şi alte curiozităţi, în Rezervaţia naturală de calcar numulitic de la poalele Iezerului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Consiliul Judeţean Argeş
Foto Consiliul Judeţean Argeş

În comuna argeşeană Albeştii de Muscel, situată la poalele Masivului Iezer, se găsesc două rezervaţii geologice declarate arii protejate de interes naţional: una de calcar numulitic, cealaltă de granit. Sunt două obiective turistice care n-au magnetismul pe care l-ar fi meritat, dar care ascund "comori" geologice impresionante.

Arie monument al naturii, rezervaţia naturală de calcar numulitic de la poalele Iezerului se află în partea sud-estică a satului Albeşti.

Calcarul numulitic de aici reprezintă şi un depozit de fosile vertebrate şi nevertebrate atribuite celei de-a doua perioade a paleogenului, când mamiferele începeau să domine uscatul şi apăreau primii şerpi.

"Acest calcar s-a format într-o zonă litorală cu apă caldă"

Dacă turiştii s-ar opri numai şi asupra elementelor cu specific marin din descrierea rezervaţiei, curiozităţile declanşate ar fi multiple.

“Rezervaţia are o suprafaţă de 1,5 hectare. Calcarul, de culoare alb-gălbuie, este de vârstă eocenă (circa 60 milioane de ani) şi conţine: echinoderme, lamelibranchiate, anelide, moluşte, dinţi de rechin. Există foarte multe  fosile de numuliţi (cochilii ale unor vieţuitoare marine de forma unor bănuţi mici, de unde şi numele de calcar numulitic), iar potrivit lucrării <<Rezervaţii şi Monumente ale Naturii din Judeţul Argeş>> a autorilor Alexiu V. Stănescu Gh., Nicolae-Dănescu C-tin., Popa I. C., acest calcar s-a format într-o zonă litorală cu apă caldă, în jurul unor insule sau în apropierea unui ţărm”, precizează, pentru "Adevărul", prof. dr. Alexandru Roşu, de la Colegiul Naţional Zinca Golescu din Piteşti.

„Are potenţial, dar nu este valorificat deloc”

Din nefericire, puţină lume ştie toate aceste detalii, rezervaţia naturală de calcar numulitic fiind, în fapt, o destinaţie turistică prea puţin promovată raportat la valoarea sa geologică. „Are potenţial, dar nu este valorificat deloc. Din păcate, rezervaţia geologică, care este pe o proprietate privată, nu este semnalată corespunzător (ar trebui panouri mari vizibile) şi nici promovată corespunzător valorii sale. Ar trebui amplasate panouri informative şi cu reconstituirea mediului existent în momentul acumulării calcarului fosilifer. De existenţa acesteia ştiu, culmea, foarte puţini localnici“, spune, pentru "Adevărul", prof. Sebastian Florescu de la catedra de Geografie a Şcolii Gimnaziale Mihai Eminescu din Piteşti.

Calcarul de aici, cunoscut drept “calcar de Albeşti”, a fost folosit ca materie primă pentru construirea unor aşezăminte cultural-artistice de mare valoare. Este vorba de Castrul Roman de la Jidova, Mănăstirea Curtea de Argeş, Mănăstirea Cozia, Biserica Trei Ierarhi, Arcul de Triumf, Banca Naţională, Casa Poporului, Palatul Regal (Muzeul Naţional de Artă), Palatul Peleş, obiective amintite de Consiliul Judeţean Argeş într-o recentă prezentare a rezervaţiei. 

„În excavaţiile de unde s-a extras calcar s-a acumulat apă, formându-se mici lacuri, unul dintre acestea având forma unei inimi. O vizitare a locului rezervaţiei trebuie asociată cu vizitarea exploatării de calcar”, mai spune prof. Sebastian Florescu.

Blocuri roz de granit

Tot în Albeştii de Muscel se află şi o rezervaţie naturală de granit, situată lângă cea de calcar.

"Este formată din numeroase blocuri cu dimensiuni de până la 2,5 metri, de culoare roz, compuse din cuarţ, microcline, perlitic, biotit şi sericit fin, parte din blocuri fiind acoperite de ierburi şi arbuşti", se arată în prezentarea CJ Argeş.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Flagrant delict într-un dosar de trafic de droguri. Un tânăr de 23 de ani, prins în timp ce vindea anfetamină

  

Bebe Cotimanis: „Am venit la teatrul din Piteşti din pasiune, nu ca să fur. Am bani din munca mea. Pot face liniştit 1.000 de euro în maximum două zile”

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite