Cele mai amuzante nume de localități din Argeș: de la comuna Miroși până la satul Martalogi. De unde provin denumirile
0Românii au simțul umorului! Acest lucru este observat inclusiv în numele unor localități. Nu există județ din țară fără denumiri ciudate sau amuzante, iar Argeș intră cu succes în această categorie.
Județul Argeș cuprinde trei municipii, patru orașe, 95 de comune și 576 de sate. Printre ele, se regăsesc mai multe localități care poartă cu mândrie nume de-a dreptul amuzante.
Dacă s-ar realiza la nivel național un top al acestora, cu siguranță comuna argeșeană Miroși s-ar clasa în partea de sus a clasamentului. Localitatea este așezată în partea sudică a județului Arges, chiar la hotarul cu Teleorman. Comuna este compusă din două sate, Miroşi, care este satul de reşedinţă, şi Surduleşti.
„După cele transmise prin viu grai, din generaţie în generaţie, vechea aşezare a comunei a fost la circa 3 km spre Nord-Vest de actuala aşezare, în punctul denumit „La Leşi”. Se spune că, într-o zi de sărbătoare, pe când sătenii se aflau la hora satului, ar fi năvălit o ceată de călăreţi turci care au omorât pe mulţi dintre aceștia. O parte din tineri, mai ales fete, îngroziţi de sălbăticia năvălitorilor, s-au aruncat într-o fântână care se afla prin apropiere. De atunci, locul poartă numele de „Leşi”. Numele actual de Miroşi s-ar datora faptului că, pe aceste locuri, valea pârâului Burdea era năpădită de flori frumos mirositoare. În ceea ce priveşte satul Surduleşti, denumirea actuală nu a fost întotdeauna aceeaşi, ea fiind relativ mai nouă şi nici nu se referă la vatra actuală a satului, ci numai a părţii locuite de foştii moşteni, vechea denumire a satului a fost Căţeleşti”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.
Dacă Miroși se asociază cu existența pe teritoriul așezării a unor plante de câmp cu miros plăcut, în ceea ce privește satul Surdulești, numele provine de la întemeietorul așezării.
„În tradiția orală se consemnează existența unui eponim: Ion Enache Surdu, cioban, care s-a așezat cu oile sale primul pe aceste locuri”, se arată în cartea lui Grigore Constantinescu: „Argeșul Monumental – Enciclopedie Patrimonială”.
Haideți la Cuca Măcăii!
Cu toții am auzit de expresia populară „la Cuca Măcăii”, care înseamnă „la capătul pământului”. Dacă nu știați, localitatea chiar există în realitate! Nu este situată la capătul lumii, ci în vestul județului Argeș, la limita cu Vâlcea.
Aici se află comuna Cuca, în care regăsim satul Măcăi. Conform conducerii Primăriei, povestea începe în jurul anului 1900, când are loc prima unificare a vechilor comune Cuca și Măcăi. De atunci şi până în 1938, din cauza orgoliilor localnicilor, cele două s-au unit și s-au despărțit de mai multe ori.
Localnicii din Măcăi erau nemulţumiţi de faptul că cei din Cuca erau clăcaşi, adică mai săraci, în timp ce ei erau moşneni. În prezent, există doar comuna Cuca, Măcăi devenind sat al actualei localităţi.
Cea mai bogată și cea mai harnică comună
Numele satelor sau comunelor datează de sute de ani, unele dintre ele fiind date și în funcție de situația materială a primilor săi locuitori. Iar comuna „Bogați” este exemplul perfect. În schimb, în comuna Mihăiești descoperim satul Furnicoși, care se referă la sensul figurat al cuvântului „furnică”, fiind evidențiată caracteristica primilor locuitori ai satului – „oameni foarte harnici”, se mai arată în cartea „Argeșul Monumental”.
Vedea – localitatea cu cele mai multe sate din Argeș, dar și cele mai ciudate denumiri
Există o localitate în Argeș unde locuitorii au dat dovadă de multă imaginație. Este vorba de comuna Vedea, a cărei denumire provine de la râul cu același nume. Însă, nu fost numită mereu așa. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Gura Boului.
În prezent, Vedea este comuna cu cele mai multe sate din Argeș, 19 la număr. Burețești (cu referire la natura tereului pe care s-a constituit așezarea), Ciurești (de la cuvântul ciurar – meșterul care face ciururi), Frătici (de la cuvântul frate, în sensul de călugăr la începutul vieții monahale, calitate pe care ar fi avut-o întemeietorul locului), Lungani (caracteristică fizică a primilor locuitori) sau Rățoi sunt satele care, prin poveștile lor, provoacă cel puțin un zâmbet pe fața ascultătorului.
Făcălețești, Costiță sau Martalogi
Şi prin alte comune din Argeș există localități ale căror denumiri descrețeșc frunțile. Sunt sate care au luat numele de la forma locului sau de la dispunerea inițială a locuințelor pe teren.
Un exemplu ar fi satul Strâmbeni, care se găsește în două comune din Argeș: Căldăraru și Suseni. În comuna Schitu Golești găsim satele Costiță și Loturi. Deși Costiță ne duce imediat cu gândul la mâncare, numele nu se referă la friptură, ci la forma de relief din zona în care s-a format așezarea.
În schimb, denumirea satului Loturi face referire la loturile de pământ prin care au fost împroprietăriți localnicii. Broșteni, din comuna Aninoasa, indică faptul că primii locuitori s-au stabilit într-o zonă mlăștinoasă, în care se găseau multe broscuțe.
Multe sate din Argeș au primit numele de la funcția sau profesia oamenilor locului.
În comuna Hârsești se află satul Martalogi, care înseamnă, conform dex-ului, slujitor domnesc însărcinat cu paza granițelor și cu supravegherea punctelor vamale, dar și o persoană molâie, lentă sau greoaie în mişcare.
Tot la Hârsești găsim satul Ciobani, cu referire la paznicii de oi, ocupația dominantă a primilor locuitori ai așezării. În Coșești există satul Jupânești, de la apelativul „jupân”, titlu dat, în trecut, persoanelor care ocupau o funcție înaltă. În comuna Morărești regăsim localitatea Săpunari, unde persoanele s-ar fi ocupat cu fabricarea săpunului.
În comuna Pietroșani există satul Vărzăroaia, cu referire la cultivatorii de varză. În comuna Micești găsim satele Brânzari, legat de persoanele care comercializează brânză, și Purcăreni, cu privire la crescătorii de porci. Denumirea satului Văcarea, din comuna Mihăiești, provine de la cuvântul văcar.
În comuna Cocu dăm peste satul Făcălețești, cu referire la cuvântul „făcăleț”, iar de aici la „modul de alimentație specific unor locuitori consumatori, în special, de mămăligă”, mai arată Grigore Constantinescu, în cartea Argeșul Monumental.
Găinușa, Putina sau Furești
Alte sate s-au ales cu numele unui localnic mai influent. Sunt și localități cu nume de animal, pasăre, floare sau diverse obiecte, care erau foarte populare în urmă cu sute de ani.
Satul Găinușa, din comuna Săpata, se referă la o plantă cu flori albe – ”Isopyrum thalictroides”, denumită popular gainușă sau găinusi. În comuna Valea Iașului găsim două sate cu „nume masculine”: Bărbălătești și Mustățești.
În comuna Moșoaia aflăm despre satul Bătrâni, prin care se arată vechimea așezării comparativ cu cele vecine. La Vlădești se află satul Putina. Cuvântul „putină” reprezintă un vas de lemn folosit mai ales la păstrarea de brânzeturi sau murături. Pe vremuri, în comuna Mălureni exista și satul Cacaleți, astăzi fiind numit Zărnești.
Nume comice de sate sunt și Urechești, din comuna Cicănești, sau Furești, din comuna Dobrești, care provine de la cuvântul „fur”, însemnând hoț.
Se încarcă comentariile...
