Barajul Râuşor, construcţia pusă în anii '70-'80 în calea apelor, a transformat o zonă de văi şi viroage într-o minunăţie
0
Barajul Râuşor, unul dintre cele mai înalte baraje din România, este o construcţie impresionantă care, împreună cu lacul de acumulare botezat identic, reprezintă un reper turistic în sine. Dincolo de splendoarea la care şi-au dat concursul natura şi mâna omului stă însă importanţa hidrotehnică a obiectivului.
La poalele Masivului Iezer-Păpuşa, într-o zonă uimitoare în fiecare anotimp, stă în calea apelor, barajul Râuşor. Minuni nu ale naturii, ci ridicate de mâna omului, cele două obiective constituie puncte de plecare pentru trasee montane ce duc spre Vârful Iezer şi Vârful Bătrâna din Munţii Iezer-Păpuşa.
Puţini sunt cei care pornesc spre culmi fără să-şi bucure privirea cu impresionantele construcţii şi să se întrebe unde ajunge sau unde nu trebuie să ajungă atâta apă.
"Construcţia este amplasată pe râul Târgului, la 400 de metri mai jos de locul în care râul Târgului îşi adună apele cu pârâul Râuşor şi formează lacul de acumulare cu acelaşi nume.
Construcţia obiectivului hidrotehnic a început în anul 1977, anul 1986 marcând punerea în funcţiune. Este un baraj de anrocamente cu zone de filtru din balast sortat şi nucleu de argilă, uşor înclinat spre amonte şi curbat orizontal, cu înălţimea de 120 de metri şi deschiderea la coronament de 380 de metri. Părţile componente ale obiectivului hidrotehnic Râuşor au fost calculate şi verificate la debitele corespunzătoare clasei I-a de importanţă, fiind încadrat în categoria B – baraj de importanţă deosebită", explică, pentru "Adevărul", Bogdan David, director Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea.
Barajul Râuşor. Sursă ABA Argeş-Vedea
Motivul pentru care constructorii au ales să facă un stăvilar din anrocamente cu nucleu din argilă a plecat uşor spre partea din care vine apa şi puţin curbat orizontal este legat de faptul că vorbim de o zonă de şisturi cristaline, în care apa a creat diverse văi şi viroage adânci, înguste şi asimetrice.
Barajul Râuşor. Sursă ABA Argeş-Vedea
O întindere de aproape 200 de hectare de apă
Barajul se află în patrimoniul şi exploatarea Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea din cadrul Administraţiei Naţionale “Apele Române”. La fel şi întinsa acumulare de apă.
"Suprafaţa totală a lacului de acumulare este de 190 de hectare, iar volumul este de 60 de milioane metri cubi de apă. Acumularea are o lungime de 4,5 kilometri pe Râul Târgului şi 2,8 kilometri pe Râuşorul Lereştiului. Principalul rol al amenajării este alimentarea cu apă a municipiului Câmpulung Muscel (situat la 16 km aval) şi a localităţilor limitrofe, constituind şi o importantă rezervă pentru municipiul Bucureşti", mai spune, pentru "Adevărul", Bogdan David, director Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea.
Apărare în calea puhoaielor
Amenajarea a fost realizată însă şi din alte considerente. Cel de protejare a zonei din aval e foarte important.
"Un alt rol important este de apărare împotriva inundaţiilor, fiind prevăzut cu un volum de atenuare de 14,5 milioane metri cubi", explică Bogdan David.
Numai cine n-a privit o astfel de amenajare nu s-a întrebat oare ce s-ar putea întâmpla în situaţia ipotetică, foarte puţin probabilă, în care barajul ar ceda. Se spune că fisurarea lui ar provoca inundarea comunei Lereşti în doar câteva minute, iar în mai puţin de o jumătate de oră, puhoiul ar ajunge în Câmpulung, apoi în comunele Schitu Goleşti, Mihăieşti, Stâlpeni şi Ţiţeşti, iar în câteva ore, apa ar ajunge şi la Mioveni. Desigur, sunt considerate ipoteze extreme, pentru că vorbim de o construcţie sigură, făcută să ţină piept inclusiv unor cutremure cu mult peste magnitudinea celor înregistrate vreodată pe aceste meleaguri.
Lacul Râuşor. Sursă ABA Argeş-Vedea
Şi nu în ultimul rând, trebuie amintit şi de ce e importantă această construcţie în sistemul energetic.
"Amenajarea are şi rol energetic. Printr-o galerie de 5.676 de metri, apa din barajul Râuşor alimentează Centrala Hidroelectrică Lereşti", adaugă Bogdan David.
Lacul Râuşor. Sursă ABA Argeş-Vedea
Se încarcă comentariile...
