Au început lucrările de reabilitare a casei Elisabetei Rizea de la Nucşoara. Suma strânsă până acum e insuficientă
0
Casa din comuna argeşeană Nucşoara, unde a trăit Elisabeta Rizea, unul dintre simbolurile luptei anticomuniste, va fi transformată în muzeu. Lucrările de reabilitare au început în această vară.
Casa este de mai mulţi ani grav deteriorată. Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea, a început în aprilie 2018 o campanie pentru salvarea şi reabilitarea casei memoriale, campanie susţinută inclusiv de Casa Regală.
„Lucrările de reabilitare au început
de aproximativ două săptămâni. Suntem în prima fază a
lucrărilor, se lucrează la temelia casei. Consolidarea constă în
lucrări de subzidire perimetrală pe ploturi, pentru a atinge limita
de îngheţ a zonei, precum şi de realizarea unei centuri armate
pentru a asigura stabilitatea casei, conform expertizei şi a
proiectului tehnic de detaliu al inginerilor. Această primă parte
a consolidării se va finaliza în această săptămână. După
aceea, trebuie reconstruite integral anexele din spate - care din
nefericire nu se mai pot păstra, fiind grav deteriorate - dar se vor
reface cu elemente de lemn noi pe acelaşi sistem constructiv,
păstrând tehnica tradiţională. Urmează apoi refacerea faţadei
şi a acoperişului. Ne-am dori ca până în toamna anului viitor să
finalizăm lucrările la casa bătrânească”, precizează Bogdan
Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea şi preşedintele
Asociaţiei Elisabeta Rizea - la Nucşoara, judeţul Argeş.
Marea problemă este reprezentată de faptul că până acum au fost strânşi aproximativ 15.000 euro, fonduri provenite din donaţii private şi din sprijinul acordat de către autorităţile locale - Primăria Nucşoara. Costurile estimate ale primei etape, restaurarea şi consolidarea casei bătrâneşti, sunt estimate la 35.000 de euro. Detalii despre proiect şi buget se pot consulta pe site-ul www.casaelisabetarizea.ro
„Ca sumă totală a proiectului
memorial CER, care include restaurarea casei bătrâneşti (Faza 1),
anexa administrativa – primire oaspeţi (Faza 2) şi pavilionul
expoziţional cu încăpere multifuncţională (Faza 3), devizul
estimat de către arhitect s-ar ridica undeva la 160.000 euro. În
toamnă, ne vom întâlni din nou cu reprezentanţii Casei Regale
pentru a prezenta stadiul proiectului şi a discuta despre paşii
următori. Am purtat discuţii şi cu reprezentanţi ai Ministerului
Culturii care s-au arătat încântaţi de proiect. Din nefericire
însă, legea nu permite alocarea fondurilor centrale către proiecte
unde statul nu este proprietar al imobilului. Ca alternative de
finanţare, ne-am gândit să luăm legătura şi cu firme importante
din zonă, precum Dacia şi Dr. Oetker. Noi încercăm. Nădăjduim
că cei care iubesc istoria locului, eroii de legendă şi
arhitectura musceleană, să contribuie prin donaţii. Dacă 1000 de
români ar contribui cu câte 100 de lei, am finaliza lucrarile la
Casa Memorială !”, mai spune Bogdan Vârvoreanu.
Obiectele ce i-au aparţinut Elisabetei Rizea, expuse în viitorul muzeu
În casa Elisabetei Rizea s-au păstrat multe dintre obiectele acesteia, obiecte ce vor fi expuse în viitorul muzeu. Trebuie spus că în campania pentru reabilitarea casei Elisabetei Rizea s-au implicat şi doi profesori care au predat mai mulţi ani elevilor cursuri de rezistenţă anticomunistă: Cătălin Nedelcu şi Constantin Berevoianu.
După mai multe dezbateri cu oamenii implicaţi în proiect, istorici, arhitecţi şi beneficiari, s-a luat decizia de a se realiza mai mult decât o simplă restaurare a casei Elisabetei Rizea, şi anume reamenajarea întregii grădini şi integrarea acesteia în conceptul memorial. Astfel, întregul ansamblu va beneficia şi de o mică sală multifuncţională nouă, precum şi de anexe secundare, care vor permite vizitatorilor o cunoaştere mai aprofundată a istoriei rezistenţei anticomuniste din zona Nucşoara, desfăşurarea unor activităţi cultural-educative, precum şi gestiunea întregului ansamblu de către ”Asociaţia Elisabeta Rizea”.
În acest an, pe 6 octombrie, se vor comemora 17 ani de la trecerea în nefiinţă a celebrei luptătoare anticomuniste. Elisabeta Rizea s-a născut pe 28 iunie 1912 într-o familie de ţărani, în comuna argeşeană Domneşti. A fost nepoata fruntaşului ţărănist Gheorghe Şuta, omorât de Securitate în anul 1948. A stat 13 ani în teribilele închisori comuniste pentru că i-a sprijinit activ pe fraţii Arnăuţoiu şi grupul de rezistenţă anticomunistă din Munţii Făgăraşului.
Comuniştii i-au smuls părul din cap şi au bătut-o până la leşin în repetate rânduri. În încercarea de a o face să îi trădeze pe partizani, securiştii i-au propus şi sume importante de bani, însă Elisabeta Rizea nu a cedat. ”M-au suit legată pe un scaun, de pe scaun pe masă, de pe masă pe alt scaun. Mi-a zvârlit basmaua din cap. “Spune!” Purtam coada cu funtă. Mi-au aruncat fota şi am rămas în iie. Mi-a legat coada sub cârligu’ de lampă din casa boierului. Coada era groasă. Eram si eu altfel la 38 de ani. Cârnu mi-a tras scaunu’. Alalalt mi-a tras şi masa. Coada mi-a rămas în cârlig şi eu am căzut la pământ. Aşa mi-au smuls paru’. Am făcut tratament si nu mi-a mai crescut. Da’ tot nu i-am vândut”, îşi amintea Elisabeta Rizea în interviurile acordate după 1990.
În 1990, a fost internată de oficialii din Argeş după ce a îndemnat ţăranii să nu aleagă doar un partid
La alegerile din mai 1990, Elisabeta Rizea îndemna ţăranii României libere „să nu aleagă un singur partid”. În replică, autorităţile au internat-o la Spitalul Judeţean din Piteşti pentru „diagnosticare”, însă a reuşit să fugă.
Regele Mihai s-a întâlnit de mai multe ori cu Elisabeta Rizea, fiind dezamăgit în 1992, la Nucşoara, de faptul că autorităţile au încercat să politizeze evenimentul.
Regele Mihai a descris ulterior şi întâlnirea cu Elisabeta Rizea din 1992 de la Nucşoara. „(…) Am fost în vizită la mânăstirea Curtea de Argeş, locul unde îşi dorm somnul de veci strămoşii mei. Când am fost în biserică, am văzut o bătrână într-un scaun cu rotile. Ea chiar a vrut să-mi sărute mâna, eu nu ştiam cine este. Auzisem, bineînţeles, de Elisabeta Rizea, dar nu o cunoşteam la faţă. Am întrebat apoi, imediat, pe Ticu Dumitrescu, care era lângă mine, cine este această persoană… El mi-a spus că este Elisabeta Rizea. Când am aflat cine este, m-am simţit, nu ştiu cum să vă spun, poate că nu foarte rău, dar în orice caz m-a lovit foarte tare acest fapt. Am vrut să-i spun atunci Elisabetei Rizea mai multe lucruri, dar ea plecase deja. În această situaţie, când am revenit la Versoix, i-am scris imediat o scrisoare în care îi explicam ce s-a întâmplat şi îi făceam promisiunea că, atunci când o să mai vin în România, o să trec să o văd la ea acasă. (…) Am anunţat-o în scris înainte să vin la ea acasă. Satul Nucşoara este un sat mic de munte (…) Când am intrat în curte, am văzut o mare de oameni, dar nu o vedeam nicăieri pe Elisabeta Rizea, la care venisem de fapt. Până la urmă, am găsit-o în spatele unui grup de oameni, dar, fiind în scaunul cu rotile, nu se vedea din mulţime, cu greu i-am văzut capul. Am rugat mulţimea să se dea la o parte, ca să pot măcar să-i dau bună ziua… Apoi lumea a dus-o pe sus în scaunul cu rotile şi au aşezat-o la masă. Autorităţile au insistat să mă aşez, nici mai mult, nici mai puţin decât în capul mesei. Autorităţile au insistat în continuare, dar eu am spus nu, am spus că eu venisem nu să-i văd pe ei, ci să o văd pe Elisabeta Rizea.”
Elisabeta Rizea s-a stins din viaţă la 91 de ani, în 2003.
Se încarcă comentariile...
