Mănăstirea Petru Vodă, între demersurile pentru canonizarea părintelui Calciu Dumitreasa şi avertismentele BOR-ului
0
Obştea Mănăstirii Petru Vodă, din Neamţ, a demarat procedurile pentru canonizarea părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa. În acest timp, unul dintre călugării lăcaşului stârneşte o reacţie dură din partea Patriarhiei după ce monahul a făcut apologia Mişcării Legionare.
Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa ar putea deveni unul din sfinţii prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Română dacă iniţiativa demarată în aceste zile vor fi suficient de convingătoare pentru înalţii prelaţi. Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă, lăcaş unde este îngropat Calciu Dumitreasa, a anunţat că obştea mănăstirii susţine demersurile de canonizare a „părintelui Gheorghe”, aducând mai multe argumente în favoarea acordării acestui statut.
„Prezenţa Duhului Sfânt în chip evident, permanent şi crescător în viaţa sa, cunoscută atât din propriile sale cuvinte şi fapte, cât şi din mărturiile tuturor celor ce l-au cunoscut, ale celor ce i-au fost fraţi de suferinţă şi ale celor ce i-au fost ucenici; preoţia de înaltă trăire, demonstrată şi prin activitatea misionară, de zidire duhovnicească, de cateheză şi de duhovnic”, sunt două argumente aduse de monahii care vieţuiesc la mănăstirea ctitorită de părintele Iustin Pârvu.
De asemenea, este invocată „activitatea apologetică” a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa („profunzimea şi sfinţenia scrierilor sale(…), şi aportul său personal la patristica ortodoxă”), impactul asupra întregii lumi creştine, precum şi „pătimirile vreme de 22 de ani în temniţe – chinurile duhovniceşti, sufleteşti şi trupeşti îndurate pentru mărturisirea credinţei ortodoxe şi asumarea lor ca jertfă de bunăvoie pentru dragostea de Hristos”.
Un argument solid în opinia celor de la Petru Vodă pentru canonizarea părintelui Calciu Dumitreasa este „prezenţa Duhului Sfânt (manifestat prin pacea harică, buna mireasmă, revelaţii, vindecări trupeşti, despătimiri, exorcizări) întru pomenirea numelui său şi întru sfintele sale moaşte, arătat prin ajutorul dumnezeiesc grabnic pe care îl primesc oamenii care se i roagă, fie la mormânt, fie de departe”.
Părintele Calciu, deshumarea şi testamentul
Pentru o argumentare cât mai solidă a necesităţii de canonizare în acest caz, stareţul Hariton Negrea aduce în discuţie şi episodul din noiembrie 2013, al deshumării trupului părintelui Calciu Dumitreasa, la şapte ani de la înmormântarea sa în cimitirul mănăstirii Petru Vodă. În opinia monahilor, acest eveniment a fost prorocit chiar de părintele Dumitreasa prin scrisorile-testament lăsate înainte de moarte.
„Înainte de a se fi parcurs etapele unei contestări canonice, cu argumente dogmatice şi dezbătute soborniceşte, testamentul a fost încălcat în noiembrie 2013, fiind ad-hoc considerat metaforic şi interpretat neortodox, iar trupul părintelui a fost dezhumat în secret de către două persoane, vieţuitori ai Mănăstirii noastre, motivând că ar fi mânaţi de o evlavie descrisă de unul dintre ei ca <simţirea unui sentiment aparte>. Sinaxele noastre au respins şi interpretarea lor, şi fapta aferentă, şi mediatizarea, care a constituit o a doua încălcare a testamentului”.
Or’ tocmai acest episod, intens mediatizat, coroborat cu prevederile testamentare, ar putea fi, în viziunea monahilor de la Petru Vodă, un argument pentru canonizarea părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa.
„Una dintre cele mai concludente dovezi pentru canonizare este testamentul Părintelui Gheorghe, care conţine câteva prorocii care s-au împlinit punct cu punct, demonstrând astfel sfinţenia, darul prorocirii fiind o dovadă evanghelică a sfinţeniei”.
Se mai precizează că făptaşii care au deshumat trupul neputrezit al părintelui au fost iertaţi, primind cel mai uşor canon, respectiv să vieţuiască 30 de zile la un schit. „După acea perioadă, o persoană s-a reîntors în Mănăstire şi continuă să susţină public că nu a greşit, ci toată Biserica greşeşte în acest caz, iar cea de a doua persoană a renunţat la viaţa monahală şi ne acuză în continuare prin presă”, mai spune stareţul Hariton Negrea.
Pentru ca demersul iniţiat de obştea mănăstirii Petru Vodă să aibă succes, se face şi un apel adresat credincioşilor care deţin mărturii din experienţele autentice legate de părintele Calciu Dumitreasa să le trimită mănăstirii pentru a ajuta la întocmirea unui dosar de canonizare.
Monahul Teodot mai stârneşte un scandal
Zilele trecute, Mănăstirea Petru Vodă a intrat în atenţia Bisericii Ortodoxe Române prin acelaşi monah care a fost implicat şi în episodul deshumării părintelui Calciu Dumitreasa din noiembrie 2014. Călugărul Teodot a stârnit o reacţie vehementă din partea Patriarhiei în urma unei predici ţinute de acesta pe 21 iunie a.c. la aniversarea a 87 de ani de la înfiinţarea Mişcării Legionare.
Lângă mormintele a doi dintre iniţiatorii Legiunii Arhanghelului Mihail (Radu Mironovici şi Corneliu Georgescu), din cimitirul de la Ţigăneşti, comuna Ciolpani (Ilfov), monahul Teodot declara că Mişcarea Legionară „a fost de la Duhul Sfânt, prin slujitorul credincios al Sfântului Duh, care este Sfântul Arghanghel Mihail. Lumina mireanului este călugărul, iar lumina călugărului este îngerul. Dar iată că aicea, cu aceşti tineri, cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, cu cei şase şi alţii care au fost împreună cu ei, Sfântul Arhanghel Mihail i-a luminat ca să înfiinţeze această organizaţie, care a fost o organizaţie de ridicare a neamului la linia bisericii, cum spune căpitanul: ridicarea neamului la linia bisericii”.
Reacţia a venit după mediatizarea cazului, BOR condamnând oficial actele de antisemitism şi xenofobism.
„Patriarhia Română dezaprobă categoric atitudinile şi acţiunile cu caracter antisemit şi respinge orice ideologie xenofobă cu iz religios, deoarece acestea sunt contrare iubirii lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. Aceste manifestări care îndeamnă la ură religioasă sau etnică nu reprezintă opinia oficială a Bisericii Ortodoxe Române, ele fiind cazuri izolate de indisciplină sau de manifestare a libertăţii individuale fără responsabilitate comunitară. Monahii adevăraţi pot fi buni patrioţi şi fără vreo asociere cu ideologii politice antisemite şi xenofobe”.
Mai mult decât atât, Patriarhia Română „solicită Arhiepiscopiei Iaşilor să continue să explice monahilor de la Mănăstirea Petru Vodă că astfel de opinii şi atitudini dăunează Bisericii Ortodoxe Române pe plan naţional şi chiar internaţional, încât pot afecta inclusiv pelerinajele credincioşilor ortodocşi români la Locurile Sfinte, organizate ca expresie a evlaviei, dar şi a respectului şi cunoaşterii reciproce dintre popoare şi religii diferite”, se arată în comunicatul de presă al Patriarhiei Române.
Părintele Calciu, martir al închisorilor comuniste
Părintele Calciu Dumitreasa s-a născut pe 23 noiembrie 1925, la Mahmudia (Tulcea). A îndurat peste 21 de ani în temniţele comuniste de la Jilava, Aiud, Piteşti, (1948-1964, 1979-1984). După amnistia din 1964, a avut posibilitatea să urmeze Filologia si Teologia, fiind învestit cu harul preoţiei. A fost profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti. Când a fost dărâmată Biserica Enei din Bucureşti, în mai 1977, a protestat energic. Arestat, nu a putut fi suprimat fiindcă în favoarea sa s-au ridicat voci puternice din exil, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu sau Eugen Ionescu, dar a fost ajutat şi de către lideri ai lumii ca Margaret Thatcher, Ronald Reagan, Papa Ioan Paul al II-lea. În 1984 a fost eliberat, iar în 1985 i s-a impus să părăsească ţara, stabilindu-se în Statele Unite unde a slujit la biserica ortodoxă română Sfânta Cruce din Alexandria, Washington DC. A murit cu două zile înainte de împlinirea vârstei de 81 de ani, în seara zilei de 21 noiembrie, ora 20, în Spitalul Fairfax din Virginia, USA.
Pe aceeaşi temă:
Călugării au sechestrat corpul părintelui Calciu Dumitreasa
Se încarcă comentariile...
