De ce spun specialiştii că frunzele uscate sunt un fertilizator grozav. „A le da foc este cea mai mare prostie”
0Specialiştii sunt de părere că una dintre cele mai mari greşeli pe care o poate face proprietarul unei grădini este să arunce frunzele la gunoi sau să le dea foc. Inginerul agronom Iulian Arhip explică, pentru „Adevărul”, de ce.
Sezonul de toamnă înseamnă, în grădină, pe lângă superba izbucnire de culori, şi un noian de frunze. Cei mai mulţi dintre grădinari obişnuiesc să încerce să scape cu orice preţ de frunzele moarte. Un obicei cât se poate de greşit, după cum spun specialiştii consultaţi de „Adevărul”.
„Îmi amintesc că şi părinţii mei făceau la fel în trecut, iar eu îi ajutam. Adunam frunzele şi le dădeam foc. Ulterior, după ce am aprofundat ştiinţa agricolă, am descoperit că aşa este cea mai sigură cale de a sărăci solul. Frunzele acumulează o mulţime de nutrienţi care ar fi bine să rămână acolo, nu să se transforme în cenuşă sau, mai rău, să ajungă la gunoi”, ne-a spus inginerul agronom Iulian Arhip.
Acesta ne-a explicat şi că frunzele moarte (de pomi, de viţă de vie sau de orice plantă, cu excepţia nucului, care are frunze toxice) au un conţinut ridicat de potasiu şi sodiu. De asemenea, ajută fauna microbiană din pământ, cresc semnificativ capacitatea pământului de a păstra apă, îmbunătăţesc structura şi calitatea solului.
„Mai un lucru de ţinut minte: frunzele uscate sunt complet gratuite. Este extrem de uşor să le utilizezi pentru a-ţi îmbunătăţi grădina, aşa că dată viitoare când vrei să le maturi şi să le pui pe foc mai bine ia în calcul să le foloseşti ca fertilizator”, spune inginerul, care spună că frunzele transformate în compost (lăsate să putrezească într-un colţ al grădinii, într-o platformă) sunt şi mai bune pentru sol.
Cinci moduri de folosire a frunzelor uscate
1. Taie-le şi pune-le peste gazon ori în pe terenul pe care îl vei ara/săpa. Împreună, frunzele şi iarba tăiată adaugă carbon (frunzele) şi azot (iarba) în sol, reducând necesitatea de a adăuga ulterior fertilizatori comerciali.
2. Adaugă-le în răsadurile de legume. Le poţi adăuga întregi sau tăiate mărunt în orice fel de cultură de legume. Frunzele uscate se vor descompune peste iarnă în cea mai mare parte. Dacă vrei să nu rămână resturi după trecerea iernii taie-le cât mai mărunt. Pentru operaţiunea de tăiere poţi folosi un trimmer pentru tuns iarbă şi un tomberon sau un butoi: pune frunzele în butoi şi treci cu trimmerul prin ele până obţii dimensiunile pe care ţi le doreşti.
3. Fă-ţi mucegai din frunze. Mucegaiul din frunze conţine frunze ude care s-au descompus într-o substanţă neagră, bogată, asemănătoare pământului; această substanţă este un mulci perfect pentru plante. Fă o grămadă din frunze într-un loc unde nu vor fi împrăştiate de vânt sau fă 3-4 cercuri din plasa de gard, cu diametrul de 1 – 1,5 metri, pe care le vei umple cu frunze. Udă frunzele ca să te asiguri că vor mucegăi. Peste iarnă le poţi întoarce de câteva ori pentru a accelera procesul de transformare.
4. Adaugă frunzele în compost. Tăiate sau întregi, frunzele uscate se descompun în timpul iernii şi sunt perfecte pentru un compost de calitate. Şi mai bine: pune la păstrare frunze uscate în saci menajeri pentru vara următoare. Vara, când este cald găseşti din belşug “verzituri” pentru compost (verzituri care conţin azot). Dar mai greu de găsit vara frunze uscate, de care ai mare nevoie (conţin carbon) că să menţii procesul de creare a compostului.
5. Protejează plantele de exterior. Când se face frig afară şi plantele de exterior care sunt în ghivece intră în hibernare, alege un loc acoperit pe zonele de nord, vest sau est ale casei. Pune ghivecele la un loc, lipite de casă, ideal sub o etajeră. Pune un strat de frunze uscate deasupra, dedesubt şi între grupul de ghivece. Dacă zona este în bătaia vântului, o poţi încercui cu plasa de gard că să protejezi stratul protector de frunze. În acest fel atât plantele cât şi givecele pot trece iarna cu bine, atâta timp cât apa nu ajunge la ele şi nu îngheaţă.
Se încarcă comentariile...
