Cetatea antică Petrodava, vandalizată din nou de analfabeţi. Mesajele de pe ziduri, pline de greșeli gramaticale

Cetatea antică Petrodava a fost iar vandalizată de analfabeţii din Neamţ. „Mie dor de tine Pitic“, este mesajul scris pe cele câteva fragmente ale zidurilor rămase din vechea fortăreaţă dacică.

Mesajul apărut „n acest an FOTO Dan Sofronia

Fortificaţiile ce atestă locuirea de milenii a dacilor în ţinutul străjuit de Ceahlău, munte despre care se spune că ar fi fost sălaşul zeului-om Zamolxis, reprezintă cel mai vechi monument istoric din Piatra Neamţ. Sunt pe un pinten al dealului Bâtca Doamnei, la 457 de metri, dominând din depărtare o parte a oraşului, satul şi lacul de acumulare cu acelaşi nume.

La fel ca anul trecut, şi-n 2023, ajuns pe culmea împădurită, dincolo de frumuseţea peisajului, ceva anume „sare“ în ochii drumeţului.  Pe zidurile din piatră ale cetății este o „inscripţie“, nu din vechime, ci de dată recentă, un el sau o ea, posibil trădaţi în dragoste, scriind cu vopsea albă, literele fiind într-un contur îngroşat cu negru: „Mie dor de tine pitic - GSM“.

Lucru ce atestă că gramatica le este străină, lipsind cuvenita cratimă, o virgulă şi semnul exclamării. Anul trecut, acelaşi mesaj era postat pe ziduri cu vopsea roşie, dar fără literele „GSM“. Toată această „poveste“, una de foarte prost gust, arată infantilitatea unor indivizi frustraţi de ceva. Dar care vor să transmită „mesaje“, arătând cât de „originali“ sunt.

Cetatea Petrodava este menţionată de Ptolomeu în „Geographia“, în lucrare fiind pomenite şi alte aşezări dacice, plus altele din spaţiul antic european.

Istoricii cred că, împreună cu cea învecinată de pe dealul Cozla din Piatra Neamţ (dispărută total după construirea unui restaurant la începutul anilor 1900) şi cea din Piatra Şoimului, a reprezentat un sistem cu rolul de supraveghere a Văii Bistriţei.

În prezent, din vechea construcţie au mai rămas doar mici ziduri de piatră. Primele cercetări arheologice, care au scos la lumină vestigiile cetăţii, au fost efectuate în anul 1928 de către  profesorul Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra Neamţ. Săpăturile au fost reluate în 1957, sub coordonarea profesorului Nicolae Gostar de la Universitatea „Cuza“ din Iaşi.

Inscripția de anul trecut era făcută cu vopsea roșie FOTO Dan Sofronia

„Săpăturile începute pe o scară mai largă în 1957 au confirmat presupunerile cu privire la evoluţia aşezărilor de pe Bâtca Doamnei. Primul nivel de locuire aparţine epocii neolitice (...), suprapus de un strat subţire din epoca bronzului, de vestigiile dacice cărora le aparţine cetatea şi de o ultimă fază aparţinând feudalismului timpuriu“, se arată pe Monumenteneamţ.ro.