Regulamentul primarului Bolojan  pentru supraimpozitarea clădirilor scunde din Oradea, desfiinţat de judecători: „Încalcă dreptul la proprietate“

Supraimpozitarea vizează toate clădirile din zona centrală a municipiului Oradea care nu se "aliniază" din punctul de vedere al înălţimii

Tribunalul Bihor a desfiinţat Regulamentul Primăriei Oradea privind supraimpozitarea clădirilor scunde, atacat de prefectul judeţului, dar şi 15 orădeni care au reclamat că actul încalcă dreptul la proprietate şi a fost adoptat fără temei legal.

"Instanţa dispune anularea Hotărârii de Consiliu Local al municipiului Oradea 697 din 26.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea de cote adiţionale de impozitare pentru clădirile care nu respectă încadrarea în frontul stradal construit sau regimul de înălţime stabilit", se precizează pe portalul Tribunalului Bihor, hotărârea judecătorească adoptată pe 20 aprilie, nefiind, încă, motivată. 

"E doar un prim pas. Probabil Primăria va face recurs, deşi nu înţeleg cum juriştii primăriei pot gira un regulament aberant, care încalcă Constituţia, mai multe legi şi chiar logica. Iar consilierii ăia care au votat ”pentru” nu-şi dau seama că se acoperă de ridicol, sau chiar nu citesc ce votează?", a comentat soluţia Mircea Jacan, irectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, unul dintre cei care au contestat în instanţă regulamentul. 

Alinierea!

Un regulament instituit în premieră naţională la Oradea, prezentat şi de Adevărul, prevede supraimpozitarea clădirilor din centrul istoric al oraşului care nu respectă „frontul stradal şi regimul de înălţime“. Practic, hotărârea susţinută de primarul Ilie Bolojan ar trebui să determine proprietarii a 93 de clădiri din centrul Oradei să construiască din fonduri proprii unul sau mai multe etaje în plus, astfel încât înălţimea tuturor construcţiilor din zonă să fie unitară. În caz contrar, proprietarii ar urma să plătească impozite pe clădiri majorate cu 50%.

Pentru susţinerea regulamentului, primarul Ilie Bolojan a comandat chiar şi un studiu pentru inventarierea  imobilelor din centru cu un singur nivel, „situate lângă altele cu cel puţin un etaj mai înalte, lipite de peretele exterior, fără deschideri, din spatele unei case sau situate chiar la colţ de stradă într-un amplasament cu vizibilitate“. 

Rezultatele au arătat că, dintre cele 129 clădiri inventariate, toate în zona centrală, 93 „au un potenţial de construire foarte mare“. Specialiştii angajaţi de primărie au exemplificat cu un imobil de 571 de metri pătraţi, a cărui valoare de piaţă actuală este estimată la 1,3 milioane de lei. Conform analizei, supraetajarea ar urma să-l coste pe proprietar în jur de 3,5 milioane de lei, dar ar creşte suprafaţa utilă până la 2.055 de metri pătraţi, iar valoarea clădirii ar ajunge la 9 milioane de lei, aducându-i astfel administratorului un potenţial profit de 4,2 milioane de lei. Investitorul ar avea şi varianta închirierii spaţiilor din clădire, situaţie în care ar încasa, conform studiului, 315.000 de lei anual şi şi-ar amortiza investiţia în 18 ani.

Acelaşi raport mai arată, concluziv, că supraetajarea celor 93 de clădiri ar crea un plus de 120.000 de metri pătraţi şi ar aduce fonduri suplimentare substanţiale la bugetul primăriei. 

Nu are temei legal

Regulamentul iniţial a iscat controverse încă dinainte de a fi adoptat şi continuă să stârnească reacţii virulente. În timpul dezbaterilor publice pe acest subiect, primarul Bolojan a fost acuzat de „stalinism, sistematizare şi încălcarea dreptului la proprietate privată“, unul dintre cei mai vehemenţi contestatari fiind Mircea Jacan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. 

Atât el, cât şi alţi 15 orădeni dar şi Prefectura Bihor au şi atacat regulamentul în instanţă, invocând aspecte de nelegalitate. Juriştii Prefecturii au arătat că dezbaterea publică a proiectului de hotărâre a fost viciată de vreme ce materialul supus dezbaterii nu a fost însoţit de un studiu de impact.

Prefectura a mai invocat faptul că municipalitatea a încălcat Legea administraţiei locale convocând şedinţa de Consiliu Local astfel încât consilierii locali au avut la dispoziţie doar o zi pentru a analiza proiectul de regulament în loc de cinci zile.

Pe de altă parte, prefectul judeţului a mai explicat în acţiune faptul că proprietarii clădirilor care ies din frontul stradal sau sunt mai scunde decât cele din jur nu au nicio vină de vreme ce acestea au fost autorizate de municipalitate la vremea construcţiei. "Nu există temei legal pentru supraimpozitare nici în codul fiscal, nici în Constituţia României", a argumentat Prefectura.

Reprezentanţii instituţiei au mai acuzat municipalitatea că încalcă dreptul la proprietate, "prin impunerea unei limite minimale/maximale a suprafeţei pe care o poate deţine în proprietate o persoană".