Laborator de restaurare de 65.000 de euro la Muzeul Ţării Crişurilor

Pictorii, fotografii şi sculptorii selectaţi de conducerea Uniunii Artiştilor au lucrări expuse la Palatul Baroc

Muzeul Ţării Crişurilor va avea trei dintre cele mai performante laboratoare de restaurare din ţară, din fonduri europene. Aparatura nouă, de 65.000 de euro, va fi folosită de specialiştii din secţiile de paleontologie, pictură şi lemn. Pentru aceste investiţii, muzeul orădean şi muzeul din Debrecen au primit 133.000 de euro. 

Proiectul a început în luna februarie a acestui an şi presupune realizarea unor activităţi comune de restaurare a mai multor piese de muzeu din Euroregiunea Hajdu-Bihar - Bihor. E vorba de o colaborare cu Muzeul Deri, din Debrecen, Ungaria, prin care Euroregiunea a reuşit să atragă 133.000 de euro pentru păstrarea istoriei.

Banii au venit de la Uniunea Europeană în cadrul proiectului „Crearea de laboratoare de restaurare de înaltă performanţă cu centrele Debrecen-Oradea HUROMUZEUM". Muzeul din Oradea a primit o jumătate din sumă, adică 65.000 de euro. Aparatura pe care o va primi muzeul orădean va fi, spun specialiştii, cea mai bună din ţară, iar prezenţa ei la Oradea ar putea aduce şi venituri. „Încercăm să creăm un spaţiu care să ajute Muzeul, dar şi să fie rentabil. Din moment ce vom avea aparatură atât de performantă, vom putea presta anumite servicii de restaurare pentru terţe persoane. Asta după ce trec cinci ani de la încheierea proiectului", a declarat, ieri, Aurel Chiriac, directorul Muzeul Ţării Crişurilor (MTC) Oradea.

Trei laboratoare de ultimă generaţie

De aparatura nouă se vor putea folosi specialiştii din cadrul secţiilor de restaurare paleontologie, pictură şi lemn. „În secţia de restaurare paleontologie sunt acum trei aparate noi: un microscop foarte performant, care are ataşat un aparat foto de ultimă generaţie, o cameră de sablare şi un incizor cu vibraţii", a spus Erika Posmoşanu, asistent de proiect din cadrul MTC. Aparatura din acest laborator a costat aproximativ 16.000 de euro. Cu aceste aparate noi, restauratorii vor putea curăţa mai bine rocile şi fosilele găsite în siturile arheologice. „În camera de sablare se lucrează cu aer comprimat şi cu apă, procedeu care înainte era foarte gălăgios, iar acum este silenţios şi uşor. Nu mai lucrăm cu dalta şi ciocanul, lucrăm cu un pistol cu aer comprimat", explică Erika Posmoşanu. Şi microscopul va uşura mult munca muzeografilor. „Este foarte important pentru noi stabilirea datei în cazul fosilelor. Folosind acest microscop, vom putea păstra într-o bază de date digitală toate probele prelevate", mai spune asistentul de proiect.

Probleme cu spaţiu

„Şi celelalte două laboratoare sunt aproape complet utilate, mai trebuie doar să ajungă câteva aparate care se vor folosi la restaurarea lemnului", susţine Aurel Chiriac. Singura problemă a conducerii muzeului orădean este lipsa unui spaţiu adecvat pentru instalarea aparaturii în valoare de 65.000 de euro. „Deşi acum sunt puse în unele camere care înainte erau săli de expoziţie, toată tehnica va fi transportată în sediul noului muzeu, imediat ce va fi gata", a mai spus directorul MTC. Viitorul sediu al MTC Oradea, o clădire veche, cu patru etaje, se află pe strada Armatei Române şi este în curs de reabilitare. Lucrările au început în urmă cu trei ani.

Maghiarii, profesionişti în restaurare

Restauratorii Muzeului Deri din Debrecen sunt specialişti în utilizarea aparaturii primită de MTC Oradea. Aceştia au deja un laborator de restaurare de palontologie, pictură şi lemn, unde angajaşii Muzeului Ţării Crişurilor vor putea face diverse cursuri de specializare. „Suntem deschişi unui schimb de experienţă cu restauratorii orădeni. Este o ocazie din care câştigă toată lumea", spune Csomul Christian, managerul de proiect din partea Consiliului Judeţean Hajdu-Bihar.