Guvernul maghiar plăteşte 6 milioane de euro pentru restaurarea unui palat din România. Clădirea are şi o grădină uluitoare

Palatul episcopal romano-catolic din Oradea, construit între anii 1762 şi 1776 cu ajutorul arhitectului de la curtea imperială a Mariei Tereza, este în plină restaurare, lucrările evaluate la peste 6 milioane euro fiind realizate din fonduri guvernamentale maghiare. De asemenea, parcul clădirii va fi reamenajat pe bani europeni.

„Se lucrează la restaurarea ancadramentelor de piatră, a gratiilor ferestrelor şi a picturilor murale. În această lună se preconizează finalizarea lucrărilor de reabilitare a faţadelor la aripa sudică a clădirii şi pe o parte însemnată din faţada principală”, a explicat, vineri, episcopul Romano-Catolic de Oradea, Bőcskei László, într-o conferinţă de presă la care a participat şi arhiepiscopul Ioan Robu, mitropolit Romano-Catolic de Bucureşti.

Lucrările de reabilitare a palatului baroc au început în urmă cu un an, iar până în prezent au fost curăţate spaţiile de la subsolul clădirii, unde au fost reparate crăpăturile şi înlocuite cărămizile deteriorate. Tot acolo s-au găsit mai multe butoaie goale ale firmei Vinalcool, care a folosit subsolul din anii ’70 şi până la jumătatea anilor ’90.
 

Majoritatea acestora au fost dezmembrate, iar lemnul va fi folosit, cel mai probabil, la pardoseli, însă câteva butoaie - inclusiv unul de aproape 20.000 litri - au fost păstrate ca elemente decorative. Deşi iniţial nu era inclus în proiect, subsolul va primi şi el, până la urmă, anumite funcţiuni încă nestabilite.

Arhitectul Emődi Tamás, cel care a întocmit proiectul de reabilitare, vrea să redea aspectul şi farmecul original al palatului, inaugurat în urmă cu mai bine de 240 de ani, în stilul baroc palatin francez, cunoscut sub denumirea "Cour d’Honneur".

„Am pornit cu un proiect, dar abia după demararea lucrărilor am început să descoperim clădirea, să avem surprize", a declarat episcopul, referindu-se la picturi, unele întinse pe pereţi întregi, dar şi la ţevile de alimentare cu gaz a felinarelor de pe vremuri, găsite sub tencuielile din clădire.

Cel mai mare acoperiş baroc din România

Prezentarea lucrărilor a fost făcută la faţa locului de către arhitectul Emődi, cel mai important aspect fiind acela că toate lucrările efectuate respectă planuri originale, iar unde ele nu există sau sunt puţine se încearcă imitarea unor modele baroce cunoscute.

Acoperişul este unul din cele mai mari acoperişuri baroce din România, însă nu există planuri originale decât pentru o mică parte a sa. Intervenţiile asupra lui ţin de structură şi de înlocuirea învelitorii. Aceasta va fi cu ţigle tip "solzi", specifice stilului baroc, în două nuanţe de cărămiziu. De asemenea, urnele decorative vor fi înlocuite cu altele, realizate după tiparul celor existente.

Faţada va fi colorată în şase nuanţe de galben, culoarea fiind cea originală, specifică tuturor clădirilor publice şi ecleziastice din Imperiul Habsburgic al secolului al XVIII-lea, când clădirea a fost construită. Ferestrele vor fi realizate din lemn de stejar, cu sticlă termoizolantă.

Muzeu în palat

În Palatul Baroc se va deschide un muzeu care să pună în valoare bogatele colecţii ale catolicilor din Oradea, formate în 900 de ani. La parter, în săli cu condiţii speciale de păstrare, vor fi prezentate colecţii de gravură şi grafică, precum şi o bogată colecţie de carte veche ce cuprinde şi incunabule (cărţi publicate imediat după apariţia tiparului). Tot la parter, vizitatorii vor putea descoperi o expoziţie dedicată istoriei muzicale a Episcopiei, care va puncta activitatea orchestrei eparhiale, condusă de personalităţi precum Michael Haydn.

La etajul I, vor fi expuse colecţiile monumentale ale Episcopiei, cu pictură şi sculptură barocă, o galerie de portrete, precum şi obiecte de artă ecleziastică, o parte dintre ele expuse acum în muzeul Bazilicii din curtea palatului. În circuit va fi inclusă şi Sala de Onoare, pe al cărei tavan sunt pictate scene din viaţa Sfântului Ladislau, întemeietorul Oradiei. La etajul 1, se va putea vizita şi fostul apartament imperial, amenajat în secolul XVIII în eventualitatea unei vizite a capetelor încoronate de la Viena.

Grădină în şantier

Parcul în suprafaţă de aproximativ 6 hectare, va intra, la rându-i, în reamenajare. Vor fi reaşezate aleile, redimensionate şi pavate cu piatră, copacii vor fi toaletaţi şi se vor face amenajări cu plante biblice, aromatice şi medicinale. Tot în parcul palatul se pregăteşte refacerea amfiteatrului, amenajarea unui spaţiu educaţional, amplasarea unor info point-uri electronice. 

„În momentul de faţă, parcul îndeplineşte 4 funcţii principale, după renovare aceste funcţii vor fi mai ample”, a explicat episcopul Bőcskei László. Va fi în acelaşi timp parc istoric, parc dendrologic - având o colecţie importantă de arbori şi arbuşti autohtoni şi exotici, unii cu o vârstă remarcabilă între 100-180 de ani - parc public, pentru că va servi ca spaţiu verde şi de agrement orădenilor dar şi spaţiu verde pentru complexul episcopal reprezentat de Palatul Baroc şi Bazilica Romano-Catolică.

În momentul actual în parc se regăsesc 633 de arbori, 237 de arbuşti, 320 de trandafiri şi 92 de conifere aparţinând la 63 de specii.

Arbori  seculari

Exemplarul cu cea mai mare vârstă pare a fi un stejar cu circumferinţa de 4,5 metri, care are în jur de 180 de ani, fiind probabil plantat în jur de 1838, sau a făcut parte din vegetaţia naturală a parcului. În parc se găsesc şi castani sălbatici de 140 de ani, un stejar roşu în jur de 150 de ani şi o salcie pletoasă în jur de aproximativ 110 ani.

Printre cei mai cunoscuţi arbori din palat sunt magnoliile care au o vârstă de aproximativ 90-100 de ani, plantate paralel cu faţada palatului, şi care pentru orădeni sunt semnul sosirii primăverii dar şi două exemplare în jur de 80 de ani de arbori de cafea - Gymnocladus dioicus - care prin diseminare s-au înmulţit şi apar în parc şi alte exemplare tinere, trei arbori  mamut Sequoia Gigantea, despre care se presupune că au în jur de 140 de ani şi care în momentul actual nu fac parte integrantă a parcului, regăsindu-se în curtea Şcolii generale din vecinătatea parcului.

Atracţia: grădina biblică

În parc se găseşte de asemena un exemplar de Gingko biloba în vârstă de cca. 60 de ani. Sunt remarcabile de asemenea exemplare seculare de Taxus baccata, care după fotografiile regăsite datând din 1900 erau exemplarele unui gard viu. Aproximarea vârstei arborilor s-a făcut luând în considerare fotografiile de arhivă, circumferinţa trunchiului la momentul măsurării, ritmul de creştere al diferitelor specii şi condiţiile climatice.

S-au identificat 46 de exemplare de arbori şi conifere deosebit de valoroase, cu o vârsta considerabilă sau fiind specii exotice. Acestea urmează a fi protejate în mod deosebit.

După renovare, această grădină deosebită va permite vizitatorilor să admire un parc istoric baroc şi englezesc cu specii de arbori exotici şi seculari care au traversat două secole de istorie. Grădina „biblică“ va fi o atracţie deosebită pentru vizitatori, fiind prima de acest gen şi de asemenea anvergură din România (o grădină biblică a fost amenajată la Timişoara, dar prezintă numai 6 specii biblice).

Proiectul de refacere a parcului are un buget de 773.183 euro, fonduri europene, implementat de Episcopia Romano-Catolică Oradea, în parteneriat cu Universitatea Szent István, Facultatea de Peisagistică, Arboretul din Szarvas, prin Programul Interreg România-Ungaria.