FOTO Oradea Mare, învăluită în aer imperial şi înconjurată de locuri unice. Cine cunoaşte povestea Cetăţii Oradea
0
Oradea te cucereşte din prima clipă. Odată ce i-ai călcat pragul oraşului situat la graniţa cu Ungaria nu ai cum să nu simţi un aer occidental, mai ales că este renumit pentru numeroasele clădiri în stil baroc şi o colecţie bogată de arhitectură art nouveau. Basilica Romano-Catolică, cea mai mare biserică în stil baroc, Cetatea Oradei, în formă pentagonală, Biserica cu Lună, cu un ceas care arată fazele lunii, şi nu în ultimul Băile Felix.
Sunt doar câteva dintre atracţiile oraşului, atracţii pe care vă invităm să le descoperiţi alături de noi în cadrul campaniei „Adevărul“ - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“
Ani la rând, Cetatea din Oradea a însemnat pentru turişti o ruină de ziduri reci care adăposteau câteva ONG-uri locale şi, ulterior, sediul Facultăţii de Arte Vizuale. În urmă cu patru ani primăria a obţinut un proiect de peste 14 de milioane de euro menit să aducă Cetatea Oradea la viaţă.
Cetatea Oradea a fost ridicată la finele secolului al XI-lea, pentru a proteja iniţial o mânăstire cu hramul Sfintei Maria. Între 1342-1370, s-a construit o catedrala gotica, una din cele mai mari din partea central-estica a Europei şi Palatul Episcopla, Cetatea transformându-se în loc de pelerinaj şi rugăciune. iar in partea sudica a cetăţii a fost ridicat un impozant palat episcopal. De-a lungul timpului, Cetatea a trecut de la un important obiectiv militar, la lagăr de tranzit sau depozit en-gros fapt care a dus la deterioarea ei treptată.
Punct de atracţie viu
În felul în care se prezintă şi astăzi - pentagonală, cu bastioane pe colţuri şi şanţ cu apă - a fost înălţată între anii 1570-1618 de arhitecţi italieni, rămânând cea mai bine păstrată cetate în stil renascist italian din Europa centrală. De-a lungul timpului a servit ca reşediţă a Episcopiei romano-catolice de Oradea, perioadă în care a devenit un important centru religios, şi cultural
La ora actuală se află în plin proces de restaurare, iar lucrările făcute până acum au scos la iveală file importante din istoria vremii. Una dintre cele mai cutremurătoare descoperiri a fost scrisoarea unui etnic german, prizonier de război. Datat din 21 august 1941, răvaşul scris cu creion chimic pe o foaie de carneţel a fost ascuns în tencuiala zidului. “Mă numesc Andreas Diettrich, născut la 9 mai 1905 în Nagyzsam, lângă Timişoara. Am fost închis aici între 20 martie şi 21 august 1947. Sunt un etnic german în vârstă de 42 ani, care am lucrat în acest lagăr”, este mesajul descoperit în aprilie 2010, la 63 de ani de când a fost scris.
Muncitorii au mai găsit o galerie de fugă, bani comunişti, dar şi bucăţi din Catedrala Gotică, cel mai important loc de pelerinaj din anul 1.400
Dincolo de restaurarea zidurilor şi vechilor vestigii, proiectul are o însemnătate mult mai mare pentru oraş. Puţini ştiu că dincolo de ziduri Cetatea va deveni în sfârşit un punct de atracţie viu nu doar pentru turişti ci şi pentru localnicii care vor putea să-şi petreacă timpul printre frânturi de istorie.
Cea mai mare biserică în stil baroc din Europa
Orice turist care ajunge în Oradea trebuie să viziteze basilica romano-catolică. Este cel mai mare edificiu baroc de pe teritoriul României şi între cele mai frumoase bazilici din Europa. Bazilica a fost construită între 1752-1780. Se află în parcul fostului Muzeu al Ţării Crişurilor, iar priviă din exterior pare o biserică ca oricare alta. Interiorul impresionează. Mărimea , multitudinea de obiecte aşezate acolo unde le este locul, şi liniştea cuprinzătoare te fac să îţi laşi grijile la intrare şi să te bucuri de ce tot ce ochiul descoperă în interior.
Altarele din Basilica romano-catolică au un caracter clasicizant, reflectând preferinţa pentru sobrietate şi simplitate specifică etapei târzii a barocului.
Fresca cupolei reprezintă "Triumful ceresc al Iul Christos".
Basilica găzduieşte moaştele Sfântului Ladislau (Szent Laszlo), prezent cu două statui în zonă, una de bronz, în zona intrării principale şi una sculptată la intrarea laterală, dinspre Şirul Canonicilor.
Orga mare, care datează de sute de ani, este un alt punct de interes, poate chiar obiectul care o face specială, unică în Oradea. A fost dăruită catedralei de împărăteasa Maria Terezia a Austriei, iar sunetele pe care le scoate îţi ridică şi ultimul fir de păr. Mai este şi o orgă mai mică, iar într-o capelă separată, în stânga altarului, o orgă normală, folosită în mod uzual.
Edificiul este plin cu picturi cu teme religioase, plus 14 picturi, reprezentând cele 14 opriri ale lui Iisus, pe Drumului Crucii. De asemenea, la ferestre sunt geamuri vitrate, cu motive religioase, iar balcoanele o transformă într-un edificiu măreţ.
Biserica cu Lună
La începutul secolului al XVIII –lea, în Oradea ortodocşii aveau o singură biserică, în cartierul Velenţa. Pentru a ajunge la lăcaşul de cult se deplasau prin noroi, în special când ploua şi apele Crişului şi ale Peţei se umflau şi ieşeau din matcă. Demersurile pentru construirea unei biserici au fost nenumărate, în special după anul 1743, când se înfiinţează parohia în “Oraşul Nou”. Piatra de temelie a Bisericii ortodoxe “Adormirea Maicii Domnului” (Biserica cu Lună), a fost aşezată la data de 9 noiembrie 1784. Biserica a fost ridicată din banii ortodocşilor greci, români şi sârbi din Oradea. Avea să devină nu numai o vestitoare a învăţăturii creştine ortodoxe generaţiilor viitoare, ci şi o cetate de apărare a graiului şi neamului românesc de la marginea ţării.
Este cunoscută pe plan internaţional şi pentru faptul că, pe arcada despărţitoare a naosului de altar, chiar deasupra crucii de la tâmplă, se află portretul lui Horea, datând de la anul 1816, când a fost pictată biserica. Însă cel mai cunoscut lucru despre biserică este mecanismul unicat din turn, care are menirea de a pune în mişcare o sferă cu diametrul de 3 metri, de forma lunii, vopsită jumătate în negru, jumătate în auriu. Aceasta se deplasează după mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului şi arată, prin rotirea sa, toate fazele Lunii.
Biserica este monument istoric de categoria A, adică de interes naţional. Unii spun că are un aer calm, de baroc târziu clasicizant. Alţii, judecând după structura şi decoraţia bisericii, clasifică stilul ca fiind bizantin, cu elemente de baroc târziu şi neoclasicist.
Băile Felix, cea mai mare staţiune balneară din România
Staţiunea Băile Felix este situată în partea de nord-vest a României, în judeţul Bihor, la o distanţă de circa 9 kilometri de Oradea şi la 22 de kilometric de punctul de trecere a frontierei Borş. Are un climat continental moderat de şes, cu ierni blânde şi veri temperate cu influenţă mediteraniană, ideală pentru turismul balnear.
Jacuzzi, gheizere , şezlonguri, tobogane şi aquagym. De aşa ceva au parte turiştii care aleg să se relaxeze în cea mai mare staţiune balneară din România, unică în ţară şi recunoscută pe plan internaţional. Băile termale atrag mii şi mii de turişi, indiferent de sezon.
Staţiunea dispune de peste şapte mii de locuri de cazare, iar izvoarele termale au fost descoperite în jurul anului 1000 de către un călugăr numit Felix. Este cea mai mare staţiune din ţară cu program permanent
Preţul unui bilet este de 25 de lei, fiind printre cele mai ridicate tarife la unităţile de profil din judeţ, dar nimic nu mai contează când vine vorba de distracţie şi relaxare. Dispune de şase bazine, dintre care trei dotate cu jacuzzi, hidromasaj şi ciuperci şi gheizere care generează hidromasaj natural. Bazinul cu valuri care generează valuri la fel ca şi cele de la mare, este o altă atracţie a staţiunii. Pentru cei mici există două bazine cu apă recirculabilă, dotate cu jucării.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Se încarcă comentariile...
