FOTO O comoară cu monede antice şi medievale a intrat în patrimoniul unui muzeu din România. Cine sunt norocoşii găsitori şi ce recompensă vor primi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Adevărul.ro
FOTO: Adevărul.ro

Denari antici emişi de Iulius Caesar, Marcus Iunius Brutus şi Octavianus Augustus, dar şi monede emise de regele Poloniei Sigismund al III-lea, respectiv de principele ardelean Gabriel Bethlen, toate au intrat în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, găsitorii comorilor urmând să primească 30% din valoarea totală, iar dacă vor fi şi piese excepţionale, încă 15%.

Anunţul a fost făcut marţi, de directorul Muzeului, Aurel Chiriac, într-o conferinţă de presă la care au participat  muzeografi, dar şi norocoşii care au găsit monedele.

Un tezaur care cuprinde 379 de denari din argint a fost descoperit în Aleşd şi reprezintă o acumulare de monedă din perioada II î.Hr. - I d.Hr., între emitenţi fiind identificaţi până în prezent Iulius Caesar, Marcus Iunius Brutus şi Octavianus Augustus.

 

moneda

"Majoritatea sunt denari republicani, vreo 79 de piese fiind emise în timpul primului împărat roman, respectiv Augustus. Tehnic, până acum am identificat două erori de batere, există câteva piese care sunt susceptibile de a fi imitaţii barbare. Cronologic, întreg tezaurul este o acumulare de piese care se petrece la sfârşitul secolului II înainte de Hristos şi secolul I după Hristos, iar piesele care marchează să zicem aşa îngroparea acestui tezaur se situează undeva în jurul anului 14, anul morţii lui Augustus", a explicat în timpul conferinţei de presă muzeograful Călin Ghemiş.

Potrivit acestuia, monedele ar fi ajuns în pământ după asasinarea lui Augustus, tot cam în aceeaşi perioadă fiind ucis şi Burebista, al cărui regat se destramă şi încep o serie de presiuni în zona transilvanică, o zonă de interferenţă între civilizaţia celtică şi cea a dacilor liberi.

În căutarea comorii blestemate

moneda

Comoara a fost descoperită de doi tineri pasionaţi de istorie, mecanicul de motociclete Florin Avram şi Cristian Rusu, cel din urmă poliţist criminalist. Căutau relicve din timpul Războiului mondial, pe un deal de lângă localitatea Peştiş. 

"Ne-am dus pe o legendă a oamenilor din satul Peştiş, care spuneau că există un fel de tumul, unde e ascunsă o comoară, dar care e blestemată. Se spune că au mai fost săpături, dar mulţi au renunţat, au săpat, s-au trezit în altă zonă. Superstiţii. Exact lângă acel tumul, cu o zi înainte de găsire, eu am fost singur cu motocicleta şi am găsit nişte cartuşe. I-am zis lui Cristi, hai să mergem, pentru că sigur găsim ceva. Acolo ştiam eu că a fost un fel de rezistenţă în cel de Al Doilea Război Mondial, ca legionarii care s-au retras în munţi”, a povestit Florin Avram.

Urcând pe deal, aparatul a semnalizat că au dat de metal. Deşi ploua mărunt, s-au apucat de săpat. Prima dată au dat peste trei bucăţi de ceramică, probabil vasul în care au fost puşi, şi scormonind mai departe, au scos şi o monedă cu chip din profil.

„Prietenul meu Cristi tremura de emoţie şi a spus că sunt foarte valoroşi. Nu ne-am lăsat până nu am scos tot. Atunci am zis: acum e momentul să scriem istoria. Eu mai am o mare pasiune, care sunt dacii, şi am şi o asociaţie sportivă numită Getodacii liberi. Crezul meu e ca şi al dacilor: succesul este trecător, dar gloria este eternă. Acum am primit răsplata strămoşească, fără să vreau. Sătenii au spus că această comoară ne-a aşteptat pe noi doi, pentru că noi am fost îndreptăţiţi să o găsim, deoarece intenţiile noastre nu au fost cele de a ne îmbogăţi”, a mai spus tânărul.

Procent din valoare

Evaluarea financiară a tezaurelor se va finaliza până la începutul anului 2019, iar cei doi tineri vor primi, din bugetul muzeului, 30% din valoarea totală a monedelor, iar dacă vor cuprinde şi piese excepţionale, se va mai adăuga 15%.

Pe internet, în funcţie de calitatea monedei, de model, valoarea uneia ajunge la casele de licitaţii până la 12.000 de euro.

moneda

„Eu banii pe care îi voi primi îi voi investi tot în domeniu, adică într-un detector mai performant şi vom încerca să intrăm în colaborare cu muzeul", a declarat Florin Avram.

Tezaur sub excavator

Tezaurul medieval găsit în localitatea Groşi (comuna Auşeu) datează din secolul  XVII d.Hr. şi a fost descoperit în 17 octombrie, de către un localnic, Nicuşor Ile, în timp ce săpa un şanţ în curtea casei, cu un excavator.

"Lucram la instalaţia de încălzire centrală. Am două case în curte şi trebuia excavat circa 15 metri între case. M-am gândit să nu sap manual. Am chemat un prieten cu buldo, şi după cinci-şase escavări mi-a sărit în faţă ceva verzui. M-am uitat, sunt de meserie lăcătuş, mi-am dat seama că e un aliaj de cupru-argint, dar după ce i-am curăţat mai bine, am văzut că sunt bani. Nu sunt căutător, nu am detector, la mine a fost o întâmplare", a spus bărbatul.

O parte din cele 479 piese din argint, curăţate până în prezent, sunt monede poloneze emise de regele Poloniei Sigismund al III-lea şi monede transilvănene emise de principele ardelean Gabriel Bethlen.

muzeu

"Sunt mai multe evenimente care se împletesc aici şi care ar putea explica îngroparea acestui tezaur. Doar ca o presupunere, este posibil ca acest tezaur şi altele care se datează în prima jumătate a secolului al XVII-lea să fi fost îngropat când Transilvania a fost transformată la 1660 în paşalâc turcesc. Apoi pe aici trecea drumul comercial, unul dintre cele mai importante din centrul Europei, a explicat muzeograful Doru Marta.

Parteneriat cu căutătorii

Directorul Chiriac a ţinut să mulţumească descoperitorilor iar celor doi tineri pasionaţi de istorie, Florin Avram şi Cristian Rusu, le-a propus chiar şi un parteneriat.

"Eu le-am propus un protocol. Noi cunoaştem şi alte legende, voi suntem dornici să căutaţi, iar în final s-ar putea să mai îmbogăţim patrimoniul nostru, în cele din urmă patrimoniul naţional. E chiar o muncă ştiinţifică foarte importantă", a spus Chiriac. 

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite