Verdict final la gazoductul Iaşi-Ungheni. Panglica inaugurală ar urma să fie tăiată cu jumătate de an întârziere faţă de data promisă de premierul Victor Ponta
0Preşedinţii României şi Republicii Moldova, Traian Băsescu şi Nicolae Timofti, au vorbit la Iaşi despre proiectul magistralei de gaz metan contruite între cele două ţări.
Cei doi şefi de stat au discutat astăzi, 19 martie, despre proiectele energetice bilaterale, în contextul situaţiei din Transnistria, provincie care a cerut să fie anexată Federaţiei Ruse.
Din analiza datelor adunate pe cele două maluri ale Prutului a rezultat că magistrala de gaz metan construită între Iaşi şi Ungheni va deveni operaţională începând cu luna iunie 2014.
Termenul a fost înaintat de preşedintele Traian Băsescu şi reprezintă jumătate de an întârziere faţă de promisiunea făcută de Victor Ponta la începutul lunii septembrie 2013.
"Proiectul care vizează gazoductul Iaşi-Ungheni îşi continuă drumul către realizarea primei etape. Din analiza celor două guverne, rezultă că în luna iunie gazoductul ar putea fi funcţional, plecând de la premisa că se lucrează la subtraversarea începută de pe malul românesc şi că tronsonul românesc este în probe tehnologice, de rezistenţă, de presiune, ş.a. m.d. Avem convingerea că şi pe teritoriul Republicii Moldova lucrurile vor fi în regulă până în luna iunie", a declarat Traian Băsescu în cadrul conferinţei de presă susţinute la Iaşi astăzi, 19 martie.
Gazoductul Iaşi - Ungheni este un proiect comun România - Republica Moldova, discutat începând cu anul 2010. Va avea o lungime de 43,2 kilometri, dintre care 11 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova.
Valoarea totală a magistralei de gaz este de 26,5 milioane de euro. Din această sumă, 18,2 milioane de euro costă conducta de pe teritoriul României şi 8,3 milioane de euro - cea de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv subtraversarea râului Prut (2 milioane de euro). 7 milioane de euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene, iar restul finanţării este suportat de Guvernul României, în contul unui grant de 100 de milioane de euro destinat Republicii Moldova.
Scopul primei etape a proiectului este de a reduce dependenţa Republicii Moldova de gazul metan furnizat de compania rusă Gazprom.
În prima fază, după ce magistrala devine funcţională, Republica Moldova ar urma să importe din România 500 de milioane de metri cubi de gaz metan anual, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din necesarul ţării vecine, estimat la 1,3 miliarde de metri cubi anual.
La final, gazoductul ar urma să transporte 1,5 miliarde de metri cubi de gaz metan. "Nu este suficient să realizăm gazoductul. Ştim toţi că trebuie să trecem la faza a doua care să permită ridicarea de capacitate, şi asta costă vreo 200 de milioane de euro", a adăugat preşedintele Băsescu.
Cea mai mare parte din cele 200 de milioane de euro ar urma să fie destinată construirii pe teritoriul României a unei staţii de comprimare, menită să crească presiunea gazelor pentru a spori capacitatea de livrare a acestora. În plus, pe teritoriul Republicii Moldova ar trebui construită o magistrală suplimentară, care să lege raionul Ungheni de celelalte regiuni ale ţării, inclusiv de capitala Chişinău. Investiţia este estimată la 60 de milioane de euro.
Un alt proiect energetic comun România-Republica Moldova luat în discuţie la Iaşi este cel al liniei electrice de interconexiune a sistemelor energetice din Republica Moldova şi României. Construcţia liniei de 110 kV, între localităţile Fălciu (România) şi Goteşti (Republica Moldova), a început încă din 2008.
"Linia de 110 de kV Fălciu – Goteşti este sub tensiune pe teritoriul României încă din luna noiembrie şi aşteptăm şi finalizările pe care trebuie să le facă compania de electricitate a Republicii Moldova pentru ca şi această linie să fie funcţională", a mai spus Traian Băsescu.
Cele două ţări discută de mai mulţi ani proiectele altor două linii electrice interstatale, de capacitate mult mai mare, care bat însă pasul pe loc.
"Ştim toţi că avem alte două linii, de 400 de kV în proiect şi în dezbateri. Una costă 68 de milioane de euro, dar care are dezavantajul că trece prin Transnistria. Alta, tot de 400 de kV, dar care ar costa vreo 230 de milioane de euro. Despre ele doar discutăm, doar facem studii de fezabilitate, dar nu trecem la implementare. Am avut discuţii cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso. Există o deschidere extraordinară la CE pentru a cofinanţa aceste proiecte, totul este ca birocraţiile de la Bucureşti şi Chişinău să devină mai eficiente", a declarat preşedintele Băsescu.
Un alt proiect comun care stagnează este cel al investiţiei de 20 de milioane de euro pentru modernizarea mai multor şcoli din Republica Moldova. Cei doi şefi de stat au convenit să propună realizarea unor structuri guvernamentale care să urgenteze lucrările.
"Am convenit să cerem guvernelor noastre realizarea unei structuri permanente care să lucreze strict pentru implementarea acestor proiecte. Dacă vom întreba probabil la Bucureşti, ni se va spune că n-au venit actele de la Chişinău, iar dacă vom întreba la Chişinău ni se va spune că Bucureştiul n-a răspuns încă. Aşa că o structură mică, suplă, de câte patru funcţionari mandataţi de cele două guverne va face ca această comunicare şi transferul birocratic de responsabilitate de pe un mal pe altul al Prutului să nu mai fie o realitate. Voi ruga Guvernul României să aibă în vedere o astfel de soluţie cât de rapid", a mai spus Traian Băsescu.
Mai puteţi citi:
Muncă tipic românească: gazoductul Iaşi-Ungheni, gata doar în declaraţii
Un consorţiu austro-român va construi gazoductul Iaşi-Ungheni
Victor Ponta: „Iaşi-Ungheni este o amărâtă de conductă de gaze” către Republica Moldova
Şase companii s-au înscris în competiţia pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni
Se încarcă comentariile...
