Lumea culturală şi iubitorii de poezie deplâng moartea lui Emil Brumaru. Poetul s-a stins din viaţă la spital

Scriitorul împlinise vârsta de 80 de ani chiar în ziua de Crăciun şi este considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi români.

Emil Brumaru, unul dintre cei mai importanţi poeţi români, cu o operă fabuloasă, a murit sâmbătă seara, cu puţin înainte de miezul nopţii, la secţia de terapie intensivă, în urma unui atac vascular.

Moartea sa este deplânsă de lumea culturală, dar şi de oameni simpli din Iaşi şi pretutindeni, care i-au iubit poeziile. De altfel, primul care a anunţat vestea morţii poetului a fost scriitorul Liviu Antonesei. „În noaptea asta, cu puţin înainte de miezul nopţii, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervaţia de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani. Pe la jumătatea anilor 70, când se năştea şi în mine un fel poet, dintre poeţii ieşeni ai vremii, îmi plăceau cel mai mult cei cinci din generaţia numită 70 – Petru Aruştei, Dan Laurenţiu, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru. I-am scris în ordinea în care ne-au părăsit, m-au părăsit. M-am bucurat de apropierea lor, am scris despre ei, i-am iubit mult, îi iubesc şi acum. Emil împlinise de curând 80 de ani şi era într-o formă de invidiat, cel puţin aşa mi se părea mie”, a scris pe Facebook Liviu Antonesei.

Toată noaptea şi în cursul dimineţii de duminică, pagina de Facebook a lui Emil Brumaru, unde până în urmă cu trei zile îşi posta creaţiile, s-a umplut de mesaje de condoleanţe transmise mai ales de prieteni, oameni care l-au cunoscut pe genialul poet.

“Drum lin, domnule Emil Brumaru”, a scris actriţa şi cântăreaţa Ada Milea.

Porţile "Rezervaţiei de îngeri" s-au deschis pentru Emil Brumaru! Drum bun printre slovele Paradisului!”, a postat un mesaj şi realizatoarea TV Marlena Rotaru.

“Când am păşit în apartamentul lui Emil Brumaru, a fost pentru prima dată când am călcat pe cărţi. Tot apartamentul era inundat de cărţi. Am fost uimit. Pe jos era un strat gros de cărţi, lângă pereţi, cărţile erau stivuite până sus, iar în mijlocul camerei era un munte de cărţi. De azi, ne-a lăsat cu poezia şi cărţile lui. Odihnească-se în pace!”, a scris şi Romeo Vatră, consilier judeţean la Iaşi.

“Nu pot să cred... Poetul de duminică... Într-o duminică... Rămân cu veşnicul Înger de marţi... Drum bun spre Lumină, Emil Brumaru!”, a scris  Luciana Antofi.

“Nu m-am numărat printre prietenii lui cei mai apropiaţi, dar de fiecare dată când ne întâlneam îmi dădea de înţeles că ştie tot ce fac, urmărea atent apariţiile editoriale de la Paralela 45 şi Cartea Românească...Uneori Emil îmi făcea onoarea de a posta câte o poezie pe pagina de facebook a Clubului Qpoem. S-a bucurat foarte mult când am venit cu Cartea Românească la Iaşi. Vizita aproape zilnic librăria din Iaşi şi uneori stăteam la o cafea în biroul meu. Prietenos şi plin de umor din cale afară! Un poet superb pe măsura spiritului şi caracterului său. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l ocrotească cu aripa de înger a poeziei lui”, a postat un mesaj Călin Vlasie.

“Obişnuiam să citesc în fiecare zi câte o poezie de pe pagină lui. În dimineaţa asta (când îmi fac bagajul pt iaşi) e emoţionant să văd cum toată lumea are un gând bun pentru poetul sublim Emil Brumaru. Drum lin”, transmite  Radu Afrim.

“S-a stins cea mai frumoasă liră, cea mai liberă, cea mai puternică, cea mai semeaţă, cea care a refuzat să semene tuturor. Singura voce care a crezut în mine mai mult decât am crezut eu însămi. Mi s-a stins Mentorul. Ni s-a stins Poetul.
Încep cu nesfârşită tristeţe în această zi...
Dumnezeu să te aşeze în grădinile Raiului, Maestre Emil Brumaru!”, este mesajul  Cameliei Radulian.

“Emil Brumaru a murit azi-noapte. Nu îmi vine să cred că a murit - după cum nu îmi vine să cred că a putut exista.  Unul dintre foarte puţinii poeţi care au scris Paradisul. A tradus Paradisul în limba română. Şi, deşi ştiu cât a iubit lumina în care e acum, sunt extraordinar de trist pentru el. Şi pentru noi. Să-ţi fie Paradisul pe măsură, Emil Brumaru!”, scrie Radu Vancu.

"Ce greu de crezut. Am vorbit ultima dată cu el în decembrie, despre o carte. Mi-a zis: <<O să trec pe la poştă. Aici ninge cu găleata>>”, este mesajul poetei şi ziaristei Lavinia Bălulescu.

“Dimineaţa de Bobotează mă loveşte sec şi mă înfrigurează cu o veste că un ţurţur ce-mi străpunge simţirea.
EMIL BRUMARU a plecat. Cum, unde?  Într-o enclavă a verdelui din Rezervaţia sa de îngeri. N-a fost egoist, ne-a lăsat toată averea sa, Opera Magna de 24 karate.  Îngeri, să nu mai fiţi trişti, acum aveţi în mijlocul vostru Poetul, iubiţi-l şi lăudaţi-l, dacă pe pământ n-a avut parte de fericirea supremă, măcar acolo ridicaţi-l la rang de Zeu al Poeziei. Drum bun către lumea celor drepţi, omule Brumaru, Ave, Poetule rămas cu noi la Masa Tăcerii dintr-o poemă a iubirii fără leac! P.S. L-am întâlnit la Bookfest, Cluj Napoca, în mai, anul ce trecu. M-a uimit cât de frumos povesteşte, m-a fericit cu dedicaţii pe cărţile sale şi mi-a mulţumit, onest, pentru că-i distribui creaţiile în grupurile pe care le administrez. Asta voi face mereu, Maestre al cuvântului scos din cornul abundenţei poematice”,  scrie  Ion Toantă.

“Poetul Emil Brumaru a plecat în rezervaţia de îngeri. Ne va lipsi şi aici, pe Facebook. A ştiut să fie prezent, a crezut în mesajul lui, şi-a păstrat senzualitatea şi umorul, deopotrivă. Cunoştea natura umană, firea totală, firescul. Medicul şi Poetul au creat împreună ceea ce ne-a rămas după aceasta tristă noapte. Odihnească-se în Pace!”, este masajul Aidei Ferat

“Draga Emil, îţi scriu să îţi spun să nu îţi fie frică. Să nu îţi mai fie frică. Ce a fost greu a trecut. De astăzi eşti nemuritor. Ai ajuns Dincolo într-o noapte în care, zice-se, cerurile sunt deschise. E cinci dimineaţa şi nu pot să dorm. Stau cu tine în gând. Te priveghez de la distanţă. Am tot ieşit în curte să privesc cerul. A fost alb lăptos toată noaptea. Ştii ce frumos ninge la Cluj? La Cluj/Unde femeile frumoase/se dau cu cel mai roşu ruj! Pentru că e duminică, am să îţi trimit, ca de obicei, cântecul de duminică. De data asta îl postez direct pe pagina ta, în locul tău. O să pun eu şi inimioara roşie ca semn că mi-e dor de tine”, a scris  Zamfira Zamfirescu.

“Emil Brumaru, poet pe care l-am iubit şi l-am admirat nespus, nu mai este printre noi. Să se odihnească în pace”, este mesajul scriitorului  Mircea Cărtărescu.

“Acum două zile ne sorcovea. Ne spunea că de trei săptămâni îi este frică să iasă din casă şi nu ştie de ce, că-şi doreşte să mai aibă câţiva ani de luciditate să scrie poezii, să citească şi să recitească. Mult. Părea mereu în competiţie cu timpul. Competiţia s-a terminat brusc şi ne-a luat pe toţi prin surprindere. Încă nu-mi vine să cred! Îmi vor lipsi poeziile din fiecare zi, visele pe care ni le povesteaţi, PREZENŢA dumneavoastră şi, şugubăţ cum vă ştiu, mai că mă gândesc că ne faceţi o farsă. Drum bun, domnule Emil Brumaru, drum bun Înger Jongler!”, a scris Liliana Jinca.

“A fost ziua dânsului şi i-am urât, La mulţi ani !. S-A bucurat enorm asta am simţit de aici de departe. Mi-ar fi plăcut să îl cunosc personal şi să îl felicit pentru întreaga activitate şi pentru că era o enciclopedie întreagă. Drum lin spre ceruri d-le Emil Brumaru. Dumnezeu să te odihnească în pace!”, scrie Elena Buldum.

Actriţa Olimpia Săpunaru, din Focşani, i-a dedicat câteva rânduri poetului, o continuare a unor versuri scrise de Emil Brumaru în anul 2013, care îşi invita cititorii să vină cu o continuare.

"Lui Emil Brumaru

<<Singurătatea mea de cursă lungă,
Vai! Niciodată pîn’la capăt n-o s-ajungă>>

Ştiu că mi-e dată, ştiu că e a mea,
dar fundul ei nu-i domolit de mine, e-o cişmea.
Şi parcă şi-l tot umflă-n văzu’ ăla care
nu iartă nici candoare, nici pudoare.
Şi-l freacă de-amintiri, ca de o bară,
îşi execută lubric şi aprins program de seară
apoi, aşa se culcă, Obosită Încălţată-n patul meu…
Atunci o vreau, şi-o sui pe un genunchi s-o simt femeie, şi-aoleu,
să mă răsfeţe, să-i muşc buza, derbedeu.
Ea-mi pune tocu’ într-o mână: ai tupeu!
Şi-aşa adoarme, în cearceaful meu lungă şi scursă,
eu treaz rămân, cu tocu’n mână, iară prins în cursă", a scris pe blogul său actriţa Olimpia Săpunaru

Emil Brumaru s-a născut la 25 decembrie 1938 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova).

După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu" (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963.

În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava, loc esenţial în imaginarul operei sale, pe care l-a numit în corespondenţă „rezervaţia naturală de îngeri". S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi Detectivul Arthur.

Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.

În perioada 1992-2009 a deţinut o rubrică săptămânală în România literară ("Cerşetorul de cafea"), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în Ziarul de Iaşi ("Gulliver"), Cronica, Plai cu boi, Suplimentul de cultură ("Dumnezeu se uită la noi cu binoclul", "Crepusculul civil de dimineaţă", "Diabloguri" - împreună cu Veronica D. Niculescu).

A obţinut numeroase premii, printre care Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" pentru Opera Omnia (2001), Premiul "Gheorghe Crăciun" pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011), Premiul de Poezie al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul „Amintiri din rai” (2017).

A scris printre altele "Adio, Robinson Crusoe" (1978), "Dulapul îndrăgostit" (1980), "Ruina unui samovar" (1983), "Dintr-o scorbură de morcov" (1998), "Poeme alese. 1959-1998" (2003), "Opera poetică" (2003, 2005 - ed. revăzută şi adăugită), "Fluturii din pandişpan" (2003), "Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu" (2004), "Infernala comedie" (2005), "Submarinul erotic" (2005), "Dumnezeu se uită la noi cu binoclul" (2006), "Cântece de adolescent" (2007), "Poveşti erotice româneşti" (volum colectiv, 2007), "Ne logodim cu un inel de iarbă" (carte-obiect, 2008), "Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei..." (2008, 2012 - ed. adăugită), "Opere I. Julien Ospitalierul" (2009), "Opere II. Submarinul erotic" (2009), "Opere III. Cerşetorul de cafea" (2012), "Rezervaţia de îngeri" (2013).

Citiţi şi

VIDEO Emil Brumaru: „Mama a desemnat un îngeraş care să mă supravegheze“