Secretul faimosului furnal din Govâjdia. Cât adevăr este în legenda că a produs fonta pentru Turnul Eiffel VIDEO
0
Ignorat de autorităţi, Furnalul din Govâjdia a rezistat peste două secole şi reprezintă un monument unic în România.
Cea mai mare controversă legată de Furnalul de la Govâjdia, un monument istoric vechi de peste două secole, aflat în vecinătatea Hunedoarei, este dacă acesta a produs sau nu fontă şi oţel folosite la construcţia faimosului Turn Eiffel – simbolul Parisului, a cărui structură a fost realizată între anii 1887-1889.
GALERIE FOTO CU FURNALUL DE LA GOVĂJDIA
Turnul urma să servească drept arc de intrare la Expoziţia Universală (1889), un târg mondial emblematic pentru acea perioadă din istoria Franţei, la care au fost expuse şi minereurile şi piesele produse în Uzinele de fier ale Huendoarei şi în Furnalul de la Govăjdia.
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Secretele celui mai lung funicular din Europa, între Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor
Nus e cunoaşte originea legendei furnalului care a produs fontă şi oţel pentru construcţia turnului din Paris, însă acesata s-a perpetuat de-a lungul timpului, ajungând chiar în lucrările de specialitate, dedicate industriei siderurgice şi Ţinutului Pădurenilor.
„Renumitul furnal de obţinere a fontei, construit între anii 1806-1813 de către administraţia habsburgică, a dat oţelul necesar construirii celebrului Turn Eiffel din Paris. La aceea vreme, furnalul era cel mai modern furnal de topire a minereurilor de fier din Europa. A funcţionat până la începutul secolului XX, ultimele reparaţii făcându-se în primii doi ani ai Primului Război Mondial. În anul 2000, prin Legea nr. 5/6 martie, cuptorul a fost declarat monument de arhitectură industrială”, arăta cercetătorul ştiinţific Gherghina Boda, în articolul „Informaţii de arhivă despre câteva localităţi pădureneşti (sec. XX), publicat în Anuarul Sargeţia (2012), al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Personalul Furnalului de la Govâjdia. Secolul XIX. Fortepan.hu
Alţi autori au fost de părere că legătura dintre Furnalul de la Govâjdia şi Turnul Eiffel a fost doar un mit.
„Despre furnalul de la Govăjdia circulă în momentul de faţă legende, dintre care cea mai interesantă, dar şi cea mai bizară, este că picioarele Turnului Eiffel din Paris ar fi fost turnate din fonta produsă aici. Dar mai captivant decât legendele este însuşi furnalul, vechi din 1806, care stă încă în picioare, asemenea unui patriarh al furnalelor, cu o arhitectură ciudată, aducând mai mult a biserică decât a edificiu industrial. Nu ar fi lipsit de interes ca sugestia ca aici, la furnalul de la Govăjdia, să ia naştere un mic muzeu care să oglindească evoluţia siderurgiei hunedorene, spre a servi ca mijloc de instruire a tineretului şi ca pioasă preţuire a muncii meşterilor vechi”, relata scriitorul Vasile Nicorovici, într-un reportaj despre Hunedoara anului 1975.
Furnalul de la Govăjdia la începutul secolului XX. Sursa: Fortepan.hu
Soarta tristă a furnalului unic în România
Govăjdia se află la circa 20 de kilometri de Hunedoara, într-o vale adâncă mărginită de versanţi stâncoşi. Satul a fost înfiinţat în Evul Mediu odată cu primele ateliere metalurgice din zonă, locuri unde erau făurite lăncile şi săbiile armatei lui Ioan de Hunedoara.
Interiorul Furnalului de la Govâjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Topitoriile din împrejurimile Govâjdiei erau cunoscute din secolul al XVIII-lea, însă cel mai faimos monument al zonei a rămas furnalul construit între anii 1806 şi 1810. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.
Furnalul şi-a încetat funcţionarea la începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul producător de fontă din Imperiul Austro-Ungar. Cuptorul său uriaş s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole.
Furnalul a rămas într-o stare bună de conservare, deşi clădirile din jur sunt aproape ruinate. În împrejurimi, o mulţime de alte construcţii industriale (apeducte, o uzină electrică, stăvilarul acesteia şi instalaţiile căii ferate minieră Hunedoara – Govâjdie – Ghelari) au dispărut, au fost distruse ori au fost abandonate.
În ultimele două decenii, autorităţile locale şi cele ale judeţului Hunedoara au promis adesea că vor contribui la reabilitarea furnalului. Monumentul istoric este unic în România şi reprezintă unul dintre cele mai vechi furnale cu turnare în flux continuu de producţie care pot fi vizitate în Europa.
În ciuda acestui fapt, a rămas ignorat, iar planurile de reabilitare a furnalului nu au prins viaţă. Doar voluntarii din Hunedoara au încercat în ultimii ani, să îl pună în valoare. Au făcut curăţenie în clădirea furnalului, au amplasat panouri informative în faţa lui şi l-au promovat pe reţelele de socializare, solicitând autorităţilor să se implice şi ele în restaurarea monumentului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
