Video Secretele lacului Gura Apelor din Retezat, înființat în spectaculosul ținut din Carpați VIDEO
0Un spectaculos lac din Retezat are o poveste neobișnuită. Peste 10.000 de români au muncit pe șantierul uriaș din inima munților, iar rezultatul eforturilor lor se poate vedea în locul numit Gura Apelor.
Lacul Gura Apelor din Retezat a fost înființat în anii ’80, odată cu construcția uriașului său baraj de anrocamente (bolovani, stânci și argilă), înalt de aproape 170 de metri și a hidrocentralelor Retezat și Clopotiva, de pe valea Râului Mare din Hunedoara.
Peste 10.000 de români au muncit, începând din ianuarie 1975, timp de peste un deceniu, la amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat (video), în condiții de lucru extreme.
Lucrările au avut loc într-un ținut sălbatic, aflat la peste 1.000 de metri altitudine și înconjurat de munții Țarcu, Godeanu și Retezat, ce se înalță la peste 2.000 de metri, o zonă subalpină cu climă aspră, rece și umedă și cu un relief dominat de versanți prăpăstioși, de roci masive de granit și de numeroase pârâuri repezi și învolburate.
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat a rămas în istorie ca una dintre marile realizări inginerești din România secolului al XX-lea.
Lacul Gura Apelor din Retezat are o suprafață de peste 400 de hectare și împreună cu barajul său au devenit una dintre cele mai populare atracții turistice din vestul României.
„Adevărul“ enumeră câteva lucruri mai puțin știute despre lacul din Retezat.
Cabana Gura Apei, loc primitor din Retezat
Valea în care a fost amenajat Lacul Gura Apelor din Retezat a fost în trecut unul dintre locurile cele mai uimitoare din Retezat.
La Gura Apei se întâlneau râurile năvalnice din munții Retezat, Țarcu și Godeanu, formând aici Râul Mare ce cobora spre ținutul Hațegului, unde se revărsa în Strei.
„În punctul Gura Apei (945 metri) se adună, ca într-un bogat mănunchi, râurile de munte care brăzdează versanţii împăduriţi şi abrupţi ai celor trei masivi ce par să-şi contopească aici fiinţa lor: Retezatul Mare, Ţarcu şi Godeanu; sunt apele învolburate ale Lăpuşnicului Mare, Lăpuşnicului Mic, Râului Şes, Corciovei şi Murariului”, informa publicistul Ion Ionescu Dunăreanu, în „Ghid în Munţii Retezatului” (1957).
Tot aici se întâlneau mai multe trasee turistice, care urcau spre Retezat, Țarcu și Godeanu, iar călătorii se puteau odihni la cabana Gura Apei din Retezat și, mai jos cu vreo opt kilometri, pe valea Râului Mare din Hunedoara, la cabana Gura Zlata.
Drumul amenajat în anii ’60 pe Valea Râului Mare până la cabana Gura Apei din Retezat a făcut ca locul din inima munților să devină tot mai popular, înainte de începerea amenajării hidroenergetice. Cabana Gura Apei din Retezat a fost mistuită de un incendiu în toamna anului 1970.
Ghețarul Lăpușnic și fluviul său de gheață
Cele mai multe lacuri din Parcul Național Retezat s-au format datorită glaciațiunilor. Sunt peste 50 de lacuri glaciare în Retezat, majoritatea la altitudini de peste 2.000 de metri, apărute în căldările foștilor gheţarilor, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.
Lacul Gura Apelor din Retezat a fost amenajat de oameni, însă râul Lăpușnic, una dintre apele care îl alimentează, a fost în trecut un uriaș fluviu de gheață, care antrena în apele sale rămășițele celui mai mare ghețar din Carpați.
„În aceşti munţi s-a scurs cel mai mare gheţar din Carpaţii noştri: gheţarul Lăpuşnic, lung de nouă kilometri, prelungit la nord şi răsărit cu gheţarii Bucurei şi Pelegii. Urmele glaciaţiei cuaternare (căldările, zănoagele, morenele şi iezerele) sunt deosebit de impresionante şi atrăgătoare prin aspectul, numărul şi mărimea lor. În Retezat, excavaţii uriaşe din piatră adăpostesc peste 80 de tăuri alpine şi iezere”, informa Revista Pădurilor, în 1962.
Rezervația Interzisă de lângă Lacul Gura Apelor
Din anul 1955, rezervația științifică Gemenele din Retezat a rămas interzisă turiștilor.
Măsura a fost luată de către autorități pentru a proteja locul cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni de pe teritoriul parcului național, o zonă unde creșteau o mulțime de specii de plante rare și se aflau păduri virgine.
Doar câțiva oameni au acces în rezervația științifică Gemenele din Retezat, care ocupă o suprafață de aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată și ea în anii ´50.
Urcușul spre centrul de cercetare din Rezervația științifică Gemenele din Retezat începe de pe valea Râului Mare din Hunedoara (video), de la poalele barajului Gura Apelor. Accesul vizitatorilor a fost interzis în ultimele șapte decenii, iar pășunatul și tăierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protecția naturii în cel mai sălbatic ținut al Retezatului.
„Aici trăiesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să se dezvolte liber în habitatul lor natural”, informau reprezentanții Parcului Național Retezat.
În Rezervația științifică Gemenele din Retezat sunt permise doar cercetări ştiinţifice, practica studenţilor biologi, geologi, geografi, silvicultori, vizite oficiale ale unor specialişti români şi străini.
Pentru a proteja rezervația științifică Gemenele, proiectul inițial al amenajării hidroenergetice din Retezat a suferit modificări.
Constructorii au renunțat la captarea a nouă pârâuri din Retezat, care ar fi avut efecte negative asupra rezervației, au relocat tunelul de aducțiune de pe valea Râului Mare din Hunedoara, pe malul stâng al râului, mai depărtat de zona protejată.
Tunelurile din Retezat
Tot pentru protejarea rezervației, cele mai multe dintre captările de apă din Retezat au fost făcute în subteran, prin roca dură a muntelui.
Eforturi supraomenești au fost depuse în anii ´70 și ´80 pentru construcția aducțiunii principale din Retezat, o galerie cu o lungime de peste 18 kilometri și un diametru de 4,9 metri, săpată în munți pentru a colecta apele din Retezat și a le dirija spre Lacul Gura Apelor.
„Ultimul tronson al aducţiunii Râuşor-Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi trece pe sub Rezervaţia Ştiinţifică Retezat. Aducţiunea şi captările aferente sunt amplasate între cotele 1.165 şi 1.070 mdM (metri deasupra Mării - n.r.) şi cuprind şi patru traversări (apeducte) la pâraiele Paroş, Obârşia Nucşoarei, Nucşoara şi Afluent Râuşor”, informa Hidroconstrucţia.
În primii ani de lucru, galeriile din munte au fost săpate cu unelte rudimentare, iar din 1980, în premieră în România, s-a adoptat metoda de excavare mecanizată prin introducerea unei maşini de forat Robbins, cu un avans mediu de 174 de metri pe lună şi maxim de 330 de metri pe lună.
Aducţiunea principală de la Gura Apelor are o lungime de 18,5 kilometri şi o înălţime de aproape cinci metri. Pe traseul ei colectează apele pâraielor Netiş, Bodu şi Valea Mare, pe care le revarsă în lac.
O altă aducţiune a lacului de acumulare Gura Apelor preia apele a 12 pâraie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime de peste 30 de kilometri.
Lacul Gura Apelor din Retezat a atins nivelul maxim în 2021
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat a fost inaugurată în primăvara anului 1986. Atunci au fost închise clapele masive ale galeriei de deviere de la Gura Apelor, apele Râului Mare au fost oprite şi a început acumularea lor în lacul din Retezat.
„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor, un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia.
O lună mai târziu a fost pusă în funcţiune uzina hidroenergetică Retezat cu o putere de 335 MW şi apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situate în aval.
Lucrările de amenajare a lacului și barajului de la Gura Apelor au continuat însă și în deceniile următoare.
Lacul Gura Apelor din Retezat a atins pentru prima dată nivelul maxim de umplere (video), la care a fost proiectat, în anul 2021. În 16 august 2021, cota lacului de acumulare Retezat a ajuns la 1.072,5 metri deasupra Mării (mdM).
Lacul a atins astfel nivelul normal de retenţie pentru care a fost proiectat și pe care nu l-a atins niciodată în cele trei decenii şi jumătate. Apoi, nivelul apei a fost redus treptat, iar terenurile inundate au revenit la suprafaţă.
Se încarcă comentariile...
