Şcoala de ucenici a Uzinelor de Fier din Hunedoara, în anii ’30. Soarta tristă a clădirii istorice
0
Fosta şcoală de ucenici din Hunedoara, abandonată în ultimul deceniu şi devastată de un incendiu în vara acestui an, are o poveste interesantă.
Fosta Şcoală de ucenici, locul unde erau instruiţi viitorii angajaţi ai Uzinelor de Fier din Hunedoara, a fost construită în 1936, în vremea Uzinelor de Fier ale Hunedoarei.
GALERIE FOTO CU ŞCOALA DE UCENICI, DUPĂ INCENDIUL DIN IUNIE 2020
În deceniile următoare, până în anii ’90, clădirea a mai fost folosită ca sediu al arhivelor combinatului siderurgic, iar de-a lungul timpului, sute de localnici au muncit aici. Unii dintre ei au solicitat autorităţilor ca fosta Şcoală de ucenici să fie transformată într-un muzeu al fierului. S-au ales cu promisiuni din partea autorităţilor, însă între timp aproape nimic în situaţia ei nu s-a mai îmbunătăţit. Fosta Şcoală de Ucenici din Hunedoara a rămas în patrimoniul combinatului Arcelor Mittal din Hunedoara, care a scos-o la vânzare, împreună cu terenul de aproape 9.500 de metri pătraţi. De peste un deceniu a rămas abandonată, iar în luna iunie un incendiu a devastat acoperişul şi etajul superior al clădirii.
Şcoala de ucenici, după incendiul din iunie 2020. ADEVĂRUL.
La sfârşitul anilor ’30, şcoala ofera motive de mândire localnicilor. Se distingea prin arhitectura sa deosebită.
„Clădirea are o arhitectură în stil neo românesc. Influenţele caselor ţărăneşti s-au manifestat prin ornamente şi elemente folosite sub diverse interpretări, dar care îşi păstrează originea. Printre elemente se numără foişorul, arcatura trilobată, stâlpi de lemn, o tratare a cornişei ca o streaşină obişnuită a unei case ţărăneşti, includerea acoperişului în imaginea faţadei ca element de ornament, marchize sculptate din lemn, şi folosirea ţiglei de ceramică. Ornamente des folosite sunt nodurile şi frânghiile, coloanele răsucite, printr-o ceramică smălţuită policromă”, informează autorii volumului „Pagini Monografice. Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara. 1890 - 2010”.
Clădirea CFU înainte de incendiul din iunie 2020. Foto: Lucian Ignat.
Autorii monografiei menţionau că incinta şcolii avea o suprafaţă de 6.000 metti pătraţi, iar suprafata clădită de 1.000 metri pătraţi. Şcoala dispunea de şapte săli de clasă cu o suprafaţă de 420 metri pătraţi, un laborator de fizică şi chimie şi un muzeu de mineralogie. Localul şcolii se afla în incinta Combinatului Siderurgic şi este cunoscut sub denumirea de „Blocul CFU". În şcoală locuiau directorul şcolii şi doi pedagogi. Toţi elevii erau interni. Localul internatului forma un corp comun cu cel al şcolii. Dispunea de şapte încăperi pentru dormitoare, de o infirmerie cu patru camere şi de o baie compusă din două încăperi cu vană şi o încăpere cu 32 de duşuri. Mai existau 19 camere pentru locuit, dintre care una era cameră de oaspeţi şi o spălătorie. În acelaşi local cu şcoala şi internatul se afla şi cantina şcolară. De asemenea, şcoala de ucenici dispunea de un laborator de fizică şi chimie, dotat cu material didactic bogat: maşină electrostatică (Whimshurst), butelie Leyda, generator electric, tuburi Geissler, aparat Morse, voltametru, alcoolmetru, barometru, termometru, aparate optice, balante, diapazoane.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Fabrica de pâine din Hunedoara anilor ´50, salvată de la demolare. Un mall uriaş urma să îi ia locul
VIDEO Cea mai înaltă clădire din Deva, monumentul neputinţei. Povestea noului palat administrativ
Se încarcă comentariile...
