Reţelele care au secătuit România de tezaure: cum au ajuns comorile dacice în mari case de licitaţii din toată lumea
0Radu Horia Camil, românul care a făcut să dispară pe piaţa neagră tezaure impresionante de comori antice, a fost achitat într-un dosar al traficului de bunuri de patrimoniu şi condamnat, cu suspendare, într-un alt proces. Motivarea sentinţei de condamnare a sa pentru spălare de bani arată cât de vaste au fost reţelele care au „secătuit” România de tezaure.
De la începutul anilor 1990, România a devenit un furnizor important de obiecte de patrimoniu pentru pieţele negre ale antichităţilor din întreaga lume. Comori antice preţioase, furate din aşezările istorice, au fost scoase ilegal din ţară şi vândute, deseori prin intermediul unor case importante de licitaţii, în Occident. Anchetele în dosarele comorilor dacice arată că multe astfel de tezaure nu au mai putut fi recuperate, în timp ce pentru altele statul român a oferit răscumpărări care însumează câteva milioane de euro.
Procesele care au vizat recuperarea prejudiciilor şi pedepsirea traficanţilor de comori antice au durat chiar şi un deceniu, iar din această cauză mulţi dintre inculpaţi au scăpat de pedepse.
Unul dintre cei mai norocoşi dealeri de obiecte de patrimoniu furate din siturile arheologice ale României este Radu Horia Camil. Fost căutător de comori la începutul anilor 1990, clujeanul s-a specializat apoi în tranzacţii cu artefacte antice, iar potrivit anchetatorilor, în anii 2.000 a reuşit să vândă sau să intermedieze tranzacţii pentru mii de obiecte arheologice. În luna martie, Radu Horia Camil a fost achitat, după zece ani de proces care au dus la prescrierea faptelor, pentru tranzacţionarea a sute de obiecte de patrimoniu colectate de la căutătorii de comori, inclusiv două brăţări dacice din aur şi peste 700 de monede antice de aur şi argint.
Tot la sfârşitul lunii martie, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru infracţiuni de spălare de bani. Potrivit anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clujeanul a traficat două „scuturi” dacice ornamentae din bronz cu o valoare de 45.000 de dolari, 145 de kosoni de aur estimaţi la peste 100.000 de euro şi două tabule din bronz în valoare de 28.000 lire sterline. Motivarea sentinţei în acest dosar, judecat la Tribunalul Hunedoara, arată cât de vaste erau reţelele pe care „circulau” artefactele scoase din România şi cât a cheltuit statul român pentru recuperarea lor.
Aproape 300.000 de euro numai pentru avocat
Timp de şase ani, două „scuturi” antice de fier, unul cu reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur, furate din cetatea dacică Piatra Roşie, au fost păstrate în colecţia unui arheolog din Statele Unite ale Americii. Robert Haber le cumpărase în 2004, fără să ştie originea lor, de la Radu Horia Camil. În 2010, americanul a notificat autorităţile române că deţine aceste obiecte, după ce aflase că provin dintr-un furt şi că au fost exportate din România în mod ilegal. Un an au durat procedurile de repatriere, iar bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat în 2011 cu peste 1,2 milioane de lei pentru recuperarea bunurilor de patrimoniu.
Ministerul Culturii a transferat 295.225 de euro în contul avocatului Thomas Rohrbach din Frankfurt am Main, Germania, mandatar, iar 39.430 de euro au fost plătiţi pentru răscumpărarea scuturilor, care au intrat în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. Radu Horia Camil a recunoscut vânzarea lor din 2004, dar nu a oferit informaţii despre cum a ajuns în posesia lor. Cu un astfel de „scut” de paradă se prezentase în 2006 la sediul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca pentru a-l oferi spre vânzare cu 20.000 de lei, însă în final a fost nevoit să îl doneze muzeului.
„Cele două scuturi din fier, prin tehnica superioară de realizare, prin decorul lor complex, cu motive fito- şi zoomorfe şi, nu în ultimul rând, prin scopul pentru care au fost făcute (indiferent că reprezintă decoraţia unor scuturi sau ornamente pe porţi de cetate sau de palat) sunt piese de o deosebită valoare artistică şi ştiinţifică”, susţin specialiştii citaţi în dosar. Radu Horia Camil va trebui să achite, conform sentinţei, peste 160.000 de lei, suma plătită de statul român pentru repatrierea artefactelor. Alte cinci scuturi ornamentale provenite din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei încă nu au fost recuperate de statul român.
„În perioada 2002-2003, grupările braconierilor au sustras din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, 8 scuturi din fier forjat, care au fost valorificate pe piaţa internaţională a antichităţilor de inculpatul Radu Horia Camil. Unul dintre scuturi alcătuit din fragmente a fost recuperat de la inculpat, în cursul urmăririi penale, fiind predat Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei. Două scuturi, vândute de acelaşi inculpat, au fost recuperate pe parcursul urmăririi penale din SUA şi predate Muzeului Naţional de Istorie a României. Alte două scuturi au fost identificate la firma Freeman&Sear din SUA şi formează obiectul unei cereri de repatriere prin comisie rogatorie internaţională, pentru vânzarea acestor două scuturi dispunându-se disjungerea cauzei”, se arată în dosar.
Tabulele de bronz, descoperite cu buldozerul
Timp de un deceniu, până în 2015, când au fost recuperate de autorităţile române, două table de bronz care reprezentau constituţia oraşului antic Troemsis, furate din judeţul Tulcea au stat în Anglia. Întâi într-o consignaţie deţinută de român, alături de alte artefacte, apoi la Eric McFadden, directorul unei casei de licitaţii din Londra. Monumentele epigrafice emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 - 180 AD) au fost vândute în 2006 casei de licitaţii cu suma de 28.000 de lire sterline.
„Inculpatul a prezentat un document justificativ pentru cele două plăcuţe, respectiv scrisoarea numitului K.P.H.Faber- colecţionar olandez, care atesta faptul că cele două plăcuţe au fost achiziţionate în anul 1968 cu prilejul unei călătorii în România şi au fost vândute către Ulpia Numismatics Limited în anul 2002. Casa de licitaţii Classical Numismatic Group a efectuat o cercetare în Registrul Pierderilor de Artă, care a confirmat că tabelele nu erau înregistrate ca fiind furate sau dispărute. Ulterior casa de licitaţii Classical Numismatic Group a vândut plăcuţele de la Troesmis martorului Eric McFadden (directorul casei de licitaţii Classical Numismatic Group)”, se arată în dosar.
Au fost restituite statului român, în 2015, după ce au fost scoase la vânzare prin licitaţie cu 80.000 de lire sterline, însă Radu Horia Camil nu a mai putut fi tras la răspundere pentru tranzacţionarea lor. Faptele s-au prescris.
„Plăcile din bronz supuse examinării sunt autentice reprezentă Legea municipală a unui oraş roman, provin din oraşul roman Troesmis (Igliţa) obiectiv care face parte din anticul municipiu Troesmis şi reprezintă cel mai important document scris aparţinând istoriei noastre vechi şi provenind de pe teritoriul României. Aşezarea urbană romană a fost datată în secolele I a. Chr. – III p. Chr. şi este clasată monument istoric. Valoarea de piaţă a pieselor este conferită de anumite criterii, privind cererea şi oferta. Este de remarcat oferta de vânzare la preţul de 80.000 de Lire sterline din anul 2003, care rezultă din sursele colegilor din străinătate, pe care o apreciază ca infimă în raport cu valoarea ştiinţifică, patrimonială deosebită rezultând din raritatea şi vechimea artefactelor examinate, precum şi a implicaţiilor istorice şi juridice ce decurg din analiza textului conţinut”, se arată în dosar.
Ancheta arată că obiectele de bronz, unice în România, au fost scoase la iveală de braconieri, în vara anului 2002,când o suprafaţă de aproximativ 2,5 ha din situl antic a fost decopertată cu excavatorul, de braconieri. Au fost distruse atunci monumente antice şi morminte.
„Concret, în situl arheologic Troesmis, pe platoul dintre Cetatea de Est şi Cetatea de Vest - în locaţia prezumtivă a aşezării urbane romane timpurii, pe o suprafaţă de circa două hectare stratul arheologic a fost decapat cu un utilaj mecanic până la o adâncime de 30 cm - aşa cum s-au putut vedea la faţa locului la momentul respectiv, au rezultat cantităţi apreciabile de materiale arheologice mobile (fragmente ceramice, materiale de construcţie antice - piatră fasonată, fragmente cărămidă şi ţiglă) dislocate din context arheologic, precum şi câteva complexe arheologice grav afectate (ziduri antice, cel puţin două morminte de inhumaţie - presupuse a data din perioadă post romană)”, se arată în dosar.
Radu Horia Camil a fost reţinut în 2010, de autorităţile britanice, având asupra lui 145 de Kosoni de aur, în valoare de peste 100.000 de euro, pe care intenţiona să ofere unei case de licitaţii din Osnabrueck, Germania. Iniţial, le oferise spre vânzare altor colecţionari din Anglia, însă nu a fost mulţumit de preţ. Şi în prezent, unele dintre casele de licitaţii cu care a colaborat românul oferă spre vânzare, la sume între 1.200 şi 2.000 de euro, monede Koson de aur.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
