Imagini document cu Hunedoara în zilele Revoluţiei. Cronologia evenimentelor sângeroase din 1989 FOTO
0
Hunedoara se numără printre „oraşele martir” ale Revoluţiei din Decembrie 1989. Mai mulţi tineri au murit aici, iar zeci de oameni au fost răniţi, în împrejurări încă neelucidate.
În fiecare an, în 22 decembrie, în Hunedoara sunt comemoraţi eroii Revoluţiei din Decembrie 1989. Hunedoara a fost declarat oraş martir.
GALERIE FOTO DIN HUNEDOARA, ÎN ZILELE REVOLUŢIEI
Aici, în zilele de 22 – 24 decembrie 1989, cinci militari şi un civil au fost ucişi, în împrejurări stranii, iar alte circa 20 de persoane au fost rănite, majoritatea victimelor au fost tineri, militari la U.M. 01933 – unitatea militară de pe Dealul Chizidului.
Fosta unitate militară de la marginea municipiului a fost, începând din seara de 22 decembrie 1989 până în 26 decembrie, terenul unor evenimente sângeroase. A fost atacată cu focuri de armă de persoane neidentificate, iar în haosul creat mai mulţi militari şi-au pierdut viaţa.
În afara celor câteva menţiuni din „Dosarul Revoluţiei”, informaţiile oficiale cu privire la împrejurările asasinatelor din Hunedoara au lipsit de-a lungul ultimelor trei decenii.
Asediul asupra unităţii militare
Între 22 decembrie 1989 şi 26 decembrie 1989, cele două unităţi militare învecinate de la marginea Hunedoarei, (regimentul – U.M. 01933 şi divizionul tehnic – U.M.01852), au fost atacate cu focuri de armă de persoane necunoscute.
Hunedoara. Decembrie 1989. Foto: Ovidiu Munteanu
Prima victimă a actelor teroriste a fost maiorul post-mortem Stîngă Ioan Mircea, ucis în dimineaţa de 23 decembrie 1989 cu o rafală de mitralieră. A fost împuşcat în spate şi în picior, iar colegii l-au găsit în poziţia chircită, cu pumnii strânşi şi buza muşcată. Tot atunci, în aceeaşi unitate militară a fost găsit cadavrul sublocotenentului post-mortem Merticaru Dumitru, împuşcat în cap, de la mică distanţă. În 23 decembrie au murit şi soldaţii Cotfas Aurel Marinel şi Lazăr Rotaru, ambii împuşcaţi.
De asemenea, sublocotenentul post-mortem Cristea Valeriu, din aceeaşi unitate, a fost doborât în zona pieţei Obor a Hunedoarei, fiind împuşcat cu muniţie explozivă. Bărbatul a fost transportat la spitalul din Deva, unde a decedat. Muncitorul Ion Maruneac, de 22 de ani, a fost găsit împuşcat în Pădurea Chizid. Patru gloanţe i-au străpuns trupul. Ucigaşii celor şase nu au fost identificaţi.
Dosarul Revoluţiei din Decembrie 1989 cuprinde informaţii despre soarta adevăraţilor eroi şi martiri în zilele Revoluţiei, din Hunedoara, Haţeg şi Orăştie. Datele preluate din anchetă au fost publicate de jurnalistul Marius Mioc, pe blogul mariusmioc.wordpress.com. situaţia de fapt a victimelor din judeţul Hunedoara fiind prezentată astfel:
Stângă Mircea Ioan – decedat. „Stângă Mircea Ioan, fost ofiţer la U.M. 01933 Hunedoara, născut la data de 06.01.1954, a fost împuşcat mortal în noaptea de 22/23.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de pază al unităţii”.
Hunedoara. Decembrie 1989. Foto: Ovidiu Munteanu
Merticariu Dumitru – decedat. „Merticariu Dumitru, fost subofiţer la U.M. 01933 Hunedoara, născut la 18.10.1951, a fost împuşcat mortal, în ziua de 24.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de pază al unităţii”.
Rotaru Lazăr – decedat. „Rotaru Lazăr, fost militar în termen la U.M. 01933 Hunedoara, născut la 22.09.1968, a fost împuşcat mortal în ziua de 24.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de apărare al unităţii”.
Cotfos Marinel Daniel – decedat. „Cotfos Marinel Daniel, născut la 13.07.1968, fost militar în termen la U.M. 0812 Orăştie, a fost împuşcat mortal în ziua de 24.12.1989, în timp ce făcea parte din dispozitivul de apărare al U.M. 01933 Hunedoara”.
Moruneac Ioan – decedat. „Moruneac Ioan, născut la 25.01.1968, a fost împuşcat mortal în ziua de 24.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de pază constituit la bazinele de apă din mun. Hunedoara”.
Răniţii din Hunedoara
Buha Ion, maistru militar, 36 de ani, UM 01933. A fost rănit în ziua de 25 decembrie1989, în timp ce se afla în dispozitivul de pază al unităţii.
Gherasim Ion. 18 ani, UM 01933, cu muniţie care nu aparţinea armatei. „Gherasim Ioan a făcut parte din efectivele gărzilor patriotice care au apărat U.M. 01933 Hunedoara şi a fost rănit în dimineaţa zilei de 24.12.1989, în timp ce se afla în interiorul infirmeriei unităţii”.
Nicolosu Gheorghe. 20 de ani, împuşcat pe strada Lipscani cu muniţie ce nu aparţinea armatei. „Nicolosu Gheorghe a fost rănit în ziua de 24.12.1989, în timpul evenimentelor revoluţionare din Hunedoara. A necesitat 550-570 zile de îngrijiri medicale”.
Hunedoara. Decembrie 1989. Foto: Ovidiu Munteanu
Diaconu Nicolae. soldat, 21 de ani, UM 02631 Hunedoara.
Crăciunescu Ioachim. 31 de ani, Hunedoara. „Crăciunescu Ioachim, născut la 13.02.1958 domiciliat în com. Telincu Inferior (…), jud. Hunedoara, a făcut parte din gărzile patriotice care au participat la apărarea U.M. 01933 Hunedoara şi a fost rănit în noaptea de 23/24.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul constituit pe perimetrul unităţii militare”.
Pavel Dorin. 19 ani, Hunedoara. „Pavel Dorin era încadrat în luna decembrie 1989 la Combinatul Siderurgic Hunedoara. În ziua de 24.12.1989, împreună cu mai mulţi cetăţeni a participat la o acţiune de verificare a sediului unei grădiniţe din Hunedoara, situată pe str. Lipscani. A fost rănit prin împuşcare în urma unui schimb de focuri cu persoane neidentificate”
Petrea Sorin. 22 de ani, Hunedoara. „Petrea Sorin, născut la 18.09.1967, a făcut parte din gărzile patriotice care au participat la apărarea Spitalului de contagioşi din Hunedoara şi a fost rănit, în noaptea de 24/25.12.1989, în timp ce se afla la etajul 2 al spitalului”.
Crăciunescu Ida. 35 de ani, Hăşdat, Hunedoara. „Crăciunescu Ida a fost rănită în ziua de 26.12.1989, în timp ce se afla în faţa locuinţei sale”.
Paţiu Ioan. 51 de ani, Hunedoara. „Paţiu Ioan a făcut parte din gărzile patriotice care au participat la apărarea U.M.01933 Hunedoara şi a fost rănit, în ziua de 26.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de apărare constituit în apropierea depozitului de carburanţi şi muniţie al unităţii”.
Iancu Teodor. 22 de ani, Hunedoara. „Iancu Teodor a făcut parte din gărzile patriotice care au participat la apărarea U.M. 01933 Hunedoara şi a fost rănit prin împuşcare, în noaptea de 26/27.12.1989, în timp ce se afla într-o remiză a unităţii”.
Moldovan Gavril. 21 de ani Hunedoara. „Moldovan Ilie Paul, domiciliat în Hunedoara, str. Rotarilor, a fost rănit în ziua de 24.12.1989, în timp ce se afla în apropierea locuinţei sale”.
Nistor Cristian. soldat, UM Hunedoara.
Balint Ioan. soldat UM Hunedoara.
Moldovan Ilie. soldat UM Hunedoara. „Moldovan Gavrilă a făcut parte din gărzile patriotice care au participat la apărarea U.M. 01933 Hunedoara şi a fost rănit, în noaptea de 24/25.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de apărare al unităţii”.
Raţiu Ion. Hunedoara.
Tasiu Ion. Hunedoara.
Crăciunescu Adrian. Hunedoara.
Grancea Nicolae. 23 de ani, Teliuc, Hunedoara.
Inişconi Lucian. soldat, 21 de ani, UM 0185. „Inişconi Lucian, fost militar în termen la U.M. 01852 Hunedoara, a fost rănit, în noaptea de 24/25.12.1989, în timp ce făcea parte din dispozitivul de apărare al unităţii”.
Galit Ioan – rănit. „Galit Ioan, fost militar în termen la U.M. 0812 Orăştie, născut la 21.06.1969, a fost rănit în ziua de 25.12.1989 în timp ce se afla în dispozitivul de pază al U.M. 01933 Hunedoara”.
Victimele din Haţeg şi Orăştie
În Haţeg, Cristea Aurel Valeriu a murit împuşcat. „Numitul Cristea Aurel Valeriu, fost subofiţer la U.M. 02332 Haţeg, cu ultimul domiciliu în oraşul Haţeg (…), jud. Hunedoara a fost împuşcat mortal în ziua de 24.12.1989, în timp ce făcea parte din dispozitivul de apărare al U.M. 02332 Haţeg”, se arată în „Dosarul Revoluţiei”.
Bănuţi Ioan – rănit. „Numitul Bănuţi Ioan, fost maistru militar la U.M. 01420 Haţeg, a fost rănit în ziua de 26.12.1989, în timp ce se afla în dispozitivul de pază al unităţii”.
Amarinoei Vasile – rănit. „Numitul Amarinoei Vasile, fiul lui Vasile şi Ileana, ns. la 19.10.1961, domiciliat în or. Haţeg (…), jud. Hunedoara, fost subofiţer la U.M. 02332 Haţeg, a fost rănit prin împuşcare, în ziua de 23.12.1989, în timp ce se afla la postul de acces în U.M. 02332 Haţeg. Din certificatul medico-legal nr. 1952/C/1991 al LML Hunedoara rezultă că acesta a suferit leziuni care au necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale”.
În Orăştie, în dimineaţa de 23 decembrie 1989, trupul neînsufleţit al militarului Călin Morariu a fost găsit într-un şanţ cu apă şi mâl. A fost o reglare de conturi, relatau apropiaţii lui, însă la fel ca în cazul victimelor din Hunedoara, ucigaşii nu au fost găsiţi.
Şerban Radu Ştefan a fost rănit. „Numitul Şerban Radu Ştefan, fost ofiţer la U.M. 0812 Orăştie, a fost rănit prin împuşcare în data de 17.12.1989. Din certificatul medico-legal nr. 1431/C/1991 al LML Hunedoara rezultă că acesta a suferit leziuni care au necesitat 120-130 zile de îngrijiri medicale”, se arată în „Dosarul Revoluţiei”.
În Hunedoara, proteste sporadice împotriva regimului Ceauşescu au avut loc din 18 decembrie 1989, însă demonstraţiile de amploare au început în 22 decembrie 1989. Cu o zi înainte, potrivit relatărilor publicate în numărul din 22 decembrie 1989 din ziarul judeţean „Drumul Socialismului” în toate uzinele şi minele Hunedoarei au avut loc adunări ale angajaţilor menite să arate susţinerea pentru Ceauşescu.
Cronologia evenimentelor petrecute în Hunedoara este prezentată de Muzeul castelului Corvinilor:
22 decembrie
Ora 9:00
Un grup alcătuit din aproximativ 15 persoane se îndreaptă către Centrul Vechi al oraşului cântând ”Deşteaptă-te române”. Acestora li s-au alăturat apoi mai mulţi trecători, care îndemnau oamenii să-i însoţească şi care au început să mărşăluiască, iniţial prin oraş, apoi către Combinatul Siderurgic Hunedoara. La poarta principală a Combinatul Siderurgic se constituie un alt grup de demonstranţi.
Ora: 10:30
Grupurile unite de protestatari, la care se adaugă un alt contingent important de muncitori din Combinatul Siderurgic Hunedoara, condus de inginerul Lapoşi Sandu, pleacă înspre Sfatul Popular (Primărie) şi către sediul Partidului Comunist Român (PCR).
Ora: 11:00
În faţa sediului Partidului Comunist Român erau adunate deja câteva mii de persoane, care erau supravegheate de două cordoane formate din militari şi agenţi ai Securităţii.
La scurt timp 15-20 de persoane au forţat pătrunderea în clădire, care a fost ocupată de revoluţionari fără acte de violenţă, la 11:30, singurele scandări care s-au auzit fiind: ”Fără violenţă”.
Se formează Comitetul Revoluţionar Hunedoara.
Ora: 19:30
Comandantul Şerbulescu Nicolae comunică telefonic deschiderea focului asupra UM 01933 şi anunţă faptul că există primul decedat, în persoana plutonierului major Dumitru Merticariu.
Ora: 20:00
Se constituie forul de conducere al Consiliului Frontului Salvării Hunedoara.
Se alcătuiesc echipele de intervenţie formate din voluntari, cărora li se distribuie armament.
23-25 decembrie
Se desfăşoară confruntări armate concentrate la UM 01933, Str. Brazilor nr. 2A - casa maiorului de securitate Duca, blocul 2 Central şi Bazinele de Apă din Pădurea Chizid.
Sunt descoperite cartuşe de la arme care nu se asemănau cu cele produse pentru armele în uz ale Armatei Române. Sunetul produs de armele care foloseau acest tip de cartuşe, era asemănător cu ”pocnetul unui bici” - declaraţie Vasile Tudosi.
În imobilul de pe strada Alecu Russo nr. 6, sunt descoperite pansamente pătate cu sânge şi produse farmaceutice necomercializate în farmaciile autohtone – declaraţie Vasile Tudosi.
La intrararea şi ieşirea din oraş sunt organizate filtre paramilitare.
Au loc acte de diversiune, sunt interceptate mesaje în limba arabă, iar radarele sunt bruiate.
Mişcarea revoluţionară se extinde şi în comunele învecinate, un aport important fiind adus de minerii din Teliuc, ce au apărat barajul de la Cinciş.
Oraş - martir
Hunedoara a fost declarat oraş martir al Revoluţiei, iar în 2015 a fost inclus în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. Deva, municipiu în care evenimentele din 1989 nu au făcut nicio victimă, avea cei mai mulţi beneficiari ai certificatelor de revoluţionar din judeţ, dar şi cei mai contestaţi. Ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arăta că printre beneficiarii ilegali ai certificatelor de „Luptător cu rol determinant în Victoria Revoluţiei din 1989” se numără 56 de persoane din totalul de 62 din Deva.
Şi în municipiul Hunedoara, au fost create condiţiile necesare pentru ca mai multe persoane care susţineau că au luptat la Revoluţie în această localitate să solicite şi să obţină acordarea titlului şi implicit drepturile băneşti aferente, arătau reprezentanţii Parchetului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
