Fenomen straniu pe Kogaionon, muntele sacru al dacilor. „Vârful Gugu mi s-a ascuns. Răsare ca din pământ“ VIDEO
0Vârful Gugu din Hunedoara, unul dintre locurile din România considerate drept muntele sacru al dacilor, Kogaionon, le-a oferit uneori exploratorilor săi ocazia de a fi martorii unor evenimente stranii.
Dacii și-ar fi adorat zeitățile pe munții înalți, arăta academicianul Vasile Pârvan, în lucrarea „Getica”, însă locurile unde se aflau munții sacri ai anticilor au stârnit de-a lungul timpului numeroase dezbateri.
Muntele sacru al dacilor: Gugu, Godeanu, Bucegi sau Retezat
Vârfurile Gugu şi Godeanu, Sfinxul din Munții Bucegi, Munţii Retezat și Ceahlău s-au numărat printre înălțimile indicate de unii istorici ca fiind anticul Kogaionon, muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxis, potrivit istoricului antic Strabon, care a trăit la începutul secolului I d. Hr.
„Muntele a fost socotit sfânt şi i se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el (...) Zamolxis s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară”, arăta autorul elen Strabon.
Peștera, râul și muntele, elementele sumare de identificare a muntelui Kogaionon, au lăsat loc multor interpretări.
În favoarea Vârfuui Godeanu (1.656 metri) din Munţii Șureanu, aflat la circa două ore de urcat din Sarmizegetusa Regia, au fost aduse ca argumente faptul că este înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase dacice din România, că este vizibil din zona celor mai multe dintre cetăți și că în apropierea lui se află ruinele capitalei dacilor.
Retezatul, vârful proeminent de forma unei piramide retezate, vizibil de pe culmile din ținutul cetăților dacice, a stârnit fascinația cercetătorilor, unii acordându-i titlul de munte sacru.
Alți autori au afirmat că dacii ar fi contribuit la „șlefuirea” vârfului Retezat, din motive ce țin de astrologie și religie – lucru considerat imposibil de oamenii de știință.
Istoricul Nicolae Densușianu afirma că sfinxul din Bucegi înfăţişează imaginea unei divinităţi supreme din preistorie și putea fi unul dintre „altarele” clădite de populaţiile care venerau zeii pe vârfurile înalte ale munţilor.
Forma înfățișată de Sfinxul din Bucegi și de „Babele” de pe Vârful Omu – stînci modelate de natură au inspirat și alte teorii controversate.
„Nu ne mai apare ca o aberaţie posibilitatea construirii Marelui Sfinx din Egipt după modelul acelui grandios şi tulburător simulacru de pe Platoul Bucegilor”, scria istoricul Silviu Dragomir.
Vârful Gugu, muntele sacru
În anii ’30, o nouă teorie despre locul unde s-ar fi aflat muntele sacru al dacilor a luat amploare, fiind promovată de omul de știință Alexandru Borza (1887 - 1971), savantul care a contribuit decisiv la înființarea, în 1935, a Parcului Național Retezat, ca rezervație științifică și a naturii.
Alexandru Borza arăta că muntele sacru al dacilor ar fi fost Vârful Gugu (2.291 metri) din Masivul Retezat-Godeanu.
Vârful Gugu sau muntele Gugu este cel mai înalt vârf din munții Godeanu, dar și unul dintre cele mai izolate creste din Carpați. Este înconjurat de munții Retezat, Țarcu și Cernei și poate fi explorat pe traseele de munte care pornesc din zona Lacului Gura Apelor din Retezat ori din Retezatul Mic – zona Câmpușel.
„Gugul este singurul munte înalt care prezintă în vârf o peşteră locuibilă, departe de sate şi oraşe, totuşi accesibilă, cu o privelişte largă peste trei provincii, prezentându-se însuşi muntele, cu poziţia sa dominantă ca o culme ce-ţi inspiră admiraţie şi veneraţie faţă de puterile mistice care ocârmuiesc lumea. Pentru aceea cred că numai acest munte, cu numele ce aduce la formă transmisă nouă de izvoarele istoriei, poate fi Kogaionon, muntele sfânt al lui Zalmolxe, venerat de daci şi locuit de marele preot, căutător al semnelor cereşti din locuri cu largă vedere, trăind pentru binele poporului o viaţă sobră şi aducând jertfă la timpul potrivit", scria Alexandru Borza, în volumul „Sanctuarul dacilor".
Munții Godeanu, locul unde se află Vârful Gugu (fotografii Attila Dobai), sunt renumiți pentru platformele de eroziune, suprafețe aproape netede formate în urma eroziunii în timp a munților, aflate la peste 2.000 de metri, adesea folosite de păstori.
Cel mai accesibil traseu spre vârful Gugu poate fi parcurs în circa trei – patru ore, începând din locul numit „la tuburi”, aflat la capătul unui drum forestier care înconjoară Lacul Gura Apelor din Retezat (video).
Călătorii traversează pârâul Lăpușnicului Mic peste puntea formată din conducte de beton și urcă apoi pe poteca marcată cu „Cruce roșie” spre refugiul Gugu (Branu), amenajat în 2011, la 1.686 metri, aflat la circa o oră și jumătate de mers pe jos.
De aici, urcușul continua pe șaua Branu, pe lângă lacul Gugu, aflat la circa 2.000 de metri, până la Vârful Gugu – locul de unde se înfățișează panorama spectaculoasă a munților Țarcu, Cernei, Retezatului și a Platoului Borăscu.
Deși este cunoscut pentru legenda care îl indică drept muntele sacru al dacilor, Vârful Gugu (video) este mai puțin explorat de turiști, datorită izolării sale, dar și a concurenței pe care i-o face ținutul care îl înconjoară.
De la Lacul Gura Apelor din Retezat, cei mai mulți turiști urcă pe valea Lăpușnicului Mare, spre Poiana Pelegii, pe un drum accesibil cu mașina în timpul verii, iar de aici își continuă ascensiunea spre lacurile glaciare din Retezat și spre crestele munților.
Însă cei care de la capătul lacului Gura Apelor din Retezat (video) se îndreaptă spre valea Lăpușnicului Mic, în dreapta, au numeroase motive de satisfacție. Uneori, arătau exploratorii vârfului Gugu, priveliștea înfățișată de acesta este bizară.
„Dacă vii din Retezat spre apus, atunci când în faţă nu ţi-a mai rămas decât o vale largă şi adâncă şi, dacă vrei, după hartă şi busolă îţi stabileşti precis direcţia privirii şi e senin, iar soarele străluceşte în sens avantajos, Gugu poate fi învăluit în ceață, sau cine ştie cum şi în ce, fiindcă poţi vedea numai cerul şi orizontul, ca şi cum muntele ar fi străveziu. Nu se întâmplă totdeauna, poate că destul de rar, dar o dată am încercat traseul şi muntele Gugu mi s-a ascuns. Traseul din sud oferă o optică mai docilă, ceea ce nu înseamnă că muntele i se arată drumeţului la dorinţă: poţi merge către el fără să-l zăreşti până când îţi răsare ca din pământ, brusc, parcă ar fi crescut în ultima secundă”, arăta publicistul Victor Kernbach, în România Pitorească (1972).
Un alt traseu montan spre vârful Gugu începe de pe valea jiului de Vest, din zona Câmpușel, aflată la limita județelor Hunedoara și Gorj, urcând spre Șaua Paltinului, Vârful Paltinul și Platoul Borăscu. Poata fi parcurs în patru-cinci ore.
Se încarcă comentariile...
