Drumuri riscante în Parcul Național Retezat. Recomandări pentru turiștii care urcă în munți VIDEO
0Turiștii care plănuiesc excursii pe drumurile din Parcul Național Retezat (Hunedoara) sunt sfătuiți să fie precauți. Drumurile de munte de pe teritoriul rezervației nu vor fi deszăpezite, astfel că există riscul ca mașinile să rămână blocate pe ele.
„Atenție! Drumurile neasfaltate de pe teritoriul Parcul Național Retezat nu se dezăpezesc și există pericolul să cadă arbori peste carosabil, blocând drumul până la primavară. Deși iarna din Retezat este de poveste, nu uitați că "iarna nu-i ca vara", iar durata drumețiilor de dublează pe zăpadă”, informează administrația din Parcul Național Retezat (ANPR).
Sfaturi de călătorie pe munte, iarna în Retezat
Pentru cei care plănuiesc drumetii montane, reprezentanții rezervației oferă câteva sfaturi:
- Înainte de a pleca, trebuie să vă informați de starea traseelor privind nivelul de dificultate.
- Să verificați dacă este permis accesul pe acestea pe timp de iarnă (în descrierea traseelor/ cu echipele Salvamont Hunedoara din zonă/ echipele de Jandarmi montani/ cu personalul APNR).
- Să alegeți trasee scurte (tineți cont că ziua este mai mică) și să anunțați ora aproximativă de întoarcere.
- Să respectați traseele marcate și aveți grijă să nu provocați avalanșe
- Să vă adaptați echipamentul condițiilor meteo de iarnă: parazăpezi, mănuși, bețe, căciulă, frontală cu baterii de rezervă, termos cu ceai etc. (să vă hidratați și să mâncați pe traseu).
- Să nu vă aventurați singuri și de preferat să aveți în grup cel puțin o persoană experimentată. Să faceti poze și să vă bucurați de munte responsabil.
Șase drumuri în Parcul Național Retezat
Patru drumuri urcă în munții Retezat din zona Hațegului. Două dintre ele încep de pe DN 66 Hațeg – Petroșani (Valea Jiului), prin satele comunelor Sălașu de Sus și Pui din Hunedoara. Alte două pornesc de pe ruta DN 68 Hațeg – Caransebeș (valea Bistrei), trecând prin comuna Râu de Mori, unul pe valea Râușorului, iar celălalt pe valea Râului Mare.
Cea mai populară și mai accesibilă rută pornește din Hațeg pe traseul Ohaba de Sub Piatră - Sălaşu de Jos - Sălaşu de Sus - Mălăieşti - Nucşoara - Cârnic – Pietrele (video). Drumul accesibil pe cei 25 de kilometri între Hațeg și popasul Cârnic, aflat la intrarea în Parcul Național Retezat. Din acest sector, doar ultimii cinci kilometri nu sunt asfaltați.
În zona nordică din Parcul Național Retezat, numită și Retezatul Mic, turiștii pot ajunge pe două trasee care pornesc din Valea Jiului, ambele pornind de la marginea orașului Uricani, din zona Câmpul lui Neag.
Cele șase drumuri de acces în Parcul Național Retezat au rămas aproape la fel de rele ca în anii trecuți. Investițiile în infrastructură au fost minime în acest timp, iar turiștii care vor să ajungă în Munții Retezat, cu mașina au de trecut mai multe obstacole.
Retezatul, declarat rezervație în anii ‘30
Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă.
Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara, are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală.
Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul.
Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Parcul Național Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere, un număr de două ori mai mare față de cel cunoscut la începutul anilor ´90.
Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuri, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.
Se încarcă comentariile...
