Concluzii finale la expertiza din dosarul marii retrocedări a Retezatului către urmaşii baronilor Kendeffy

Magistraţii vor judeca miercuri dosarul uneia dintre cele mai mari retrocedări de terenuri din România, care vizează modul în care au fost împroprietărite două presupuse urmaşe ale familiei Kendeffy, cu aproximativ 15.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat. În cauza aflată din 2009 pe rolul instanţei, magistraţii aşteaptă concluziile finale ale unei expertize.

Dosarul retrocedării a circa 10.000 de hectare de păşuni şi păduri din fostul Domeniu al Retezatului, stăpânit în trecut de baronii Kendeffy se va afla, miercuri, 8 martie, pe rolul Judecătoriei Haţeg.

O expertiză efectuată în dosar şi o serie de documente furnizate magistraţilor hunedoreni, prin comisia rogatorie, de Judecătoria Oberster Gerichshof din Viena, sunt aşteptatate să clarifice situaţia moştenirii controversate a terenurilor din Retezat. „Instanţa constată că la dosar expertul a depus completările la raportul de expertiză. Pune în vedere reprezentantului reclamantei să procedeze la traducerea în formă autentificată a actelor primite la dosar şi încuviinţează xerocopierea acestor acte, pentru a fi traduse. Emite adresă către expert, cu menţiunea de a depune la dosar concluziile finale la raportul de expertiză”, stabilea Judecătoria Haţeg, pentru termenul din 8 martie.

În dosarul judecat la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit în 2006 peste 15.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Cele trei titluri de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.

Raportul Curţii de Conturi a României
În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală. „Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor ludovic şi gabriel kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr.213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate peste 10 hectare să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazulexproprierii propriei jumătăţi indivize. Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arată în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.

Vă recomandăm şi:

Marea catastrofă din Retezat: viiturile au ucis 14 oameni în 1999, dar barajul Gura Apelor a salvat comunitatea de la o tragedie mult mai mare

S-au împlinit 17 ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din ultimele decenii: timp de trei zile, între 12 şi 14 iulie 1999, ploile intense din Retezat au provocat viituri şi alunecări de teren, care au distrus un cămin muncitoresc de la poalele Barajului Gura Apelor, în care se aflau zeci de oameni. 14 persoane au murit. Totuşi, barajul lacul de acumulare a prevenit un dezastru cu urmări mult mai mari.

VIDEO Cascada spectaculoasă a celui mai adânc lac din Retezat. Cât a crescut nivelul apei de la barajul Gura Apelor

Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat.

Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzaţie din Retezatul anilor 1960, locul unde alpiniştii primeau botezul muntelui

O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.