Cea mai veche biserică de lemn din Transilvania, lăsată să putrezească. Are peste 400 de ani VIDEO
0O biserică de lemn veche de 400 de ani s-a ruinat în ultimele decenii, iar în prezent, bârnele sale de stejar și vestigiile din interiorul său sunt lăsate să putrezească sub cerul liber.
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” din satul Almașu Mic (comuna Peștișu Mare), din județul Hunedoara, a împlinit patru secole de existență. Așezarea este învecinată orașelor Deva și Hunedoara.
Biserica din Almașu Mic (video) a fost ridicată în jurul anului 1623, iar o inscripție păstrată în interiorul ei („în zilele lui G.B.”) amintește de epoca principelului transilvan Gabriel Bethlen. Unele dintre bârnele sale sunt împodobite cu decoruri tradiționale. Unii istorici o consideră printre cele mai vechi biserici de lemn din Transilvania.
Inscripția cu anul și inițialele principelui Gabriel Bethlen a rămas încrustată pe grinda de sprijin a bolții, iar textul ei prezintă un amestec de grafie latină cu chirilică în limba maghiară, potrivit unor istorici, fapt rar întâlnit în arhitectura religioasă.
Biserica din Almașu Mic, ruinată complet
Biserica monument istoric a fost reparată în 1967, însă de atunci, spun unii dintre localnici, nu au mai avut loc slujbe în ea. Cu timpul, sătenii și mai ales autoritățile au dat-o uitării, iar biserica medievală a ajuns tot mai degradată.
„Avea un monument de piatră în altar, care, din câte îmi amintesc, a fost dus la muzeu. Am 65 de ani și de când mă știu nu au fost ținute slujbe aici. Preoții din sat ne-au mai spus că vor să o refacă, dar nu s-a mai întâmplat acest lucru”, spune Ioana, o localnică din Almașu Mic.
În iarna anului 2008 – 2009, acoperișul ei de șindrilă ajuns într-o stare precară s-a prăbușit pentru totdeauna. Autoritățile nu au reacționat la distrugerea lăcașului, în schimb au făcut-o câțiva oameni, care în vara anului 2009, au acoperit cu folie ce mai rămăsese din biserica ortodoxă, în așteptarea unei viitoare restaurări.
Timpul a dus și la distrugerea învleitorii, iar bârnele de stejar și scândurile din lemn de brad au început să putrezească. Unele componente ale lăcașului au fost distruse pentru totdeauna.
În cazul celor rămase în picioare, unii localnici din Hunedoara speră că ar putea fi salvate, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor așezăminte religioase vechi, din Hunedoara.
Cine a fost Gabriel Bethlen
Gabriel Bethlen (1580 - 1629), născut la Ilia, în apropierea Devei, a condus Transilvania timp de 16 ani, într-una dintre perioadele cele mai tulburi, dar şi înfloritoare din istoria ei şi a rămas unul dintre marile personalităţi din istoria românilor.
Principele transilvan a încercat să ajungă domn al Moldovei şi al Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia.
Gabriel Bethlen era calvinist, însă istoricii susţin că avea relaţii bune cu preoţimea română.
„Principele Gabriel Bethlen ca om cu carte şi evlavios, care citea zilnic Evanghelia şi scria în limba ungară într-un stil elegant şi bogat, abia cunoscut până atunci, avea grijă şi de cultura ţării. Astfel a înfiinţat la Alba-lulia o şcoală superioară cu gradul de Academie, chemând şi profesori străini. Întemeie tipografii şi ridică nivelul cultural al preoţilor calvini prin trimiterea studenţilor la universităţile din Germania şi Olanda. S-a purtat drept si faţă de preoţimea română, menţinându-i vechiul privilegiu de a nu plăti nicio contribuţie”, se arată în volumul „Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti”, volumul IX – 1937.
Cetatea Deva şi domeniul Hunedoarei s-au aflat în posesia principelui Gabriel Bethlen, iar în perioada sa au fost adese mari modificări Castelului Corvinilor, inspirate de moda Renaşterii târzii.
Se încarcă comentariile...
