Camera medievală de lux din Castelul Corvinilor, readusă la viață. Aici a locuit temutul Capistrano VIDEO
0O mulțime de încăperi din Castelul Corvinilor au intrat în legendă, însă puține dintre ele dezvăluie eleganța elementelor cu care au fost înzestrate în vremea lui Ioan de Hunedoara. Un astfel de loc este sala în care ar fi locuit Ioan de Capistrano.
Camera de lux din Castelul Corvinilor (video), construită de Ioan de Hunedoara la mijlocul secolului al XV-lea a fost restaurată și va putea fi vizitată din nou de turiști. Încăperea se află în Turnul Capistrano, unul dintre monumentele pe seama căruia circulă câteva legende controversate.
Șemineul din Turnul Capistrano
Camera unde ar fi locuit faimosul călugăr din secolul al XV-lea și, probabil, chiar și Ioan de Hunedoara, adăpostește un șemineu la fel de vechi.
„Șemineul gotic de pe latura nordică a încăperii turnului Capistrano, decorat cu o frumoasă friză și construit în secolul al XV-lea, este unicul șemineu original atât de la castel cât și din spațiul vechiului regat medieval maghiar. De asemenea, șemineul este una din realizările arhitectonice de cea mai înaltă calitate de la Castelul Corvinilor care, prin analogiile stilistice pe care le propune, susține plasarea genezei planului de construcție al castelului în legătura cu arhitectura din mediul francez”, informa, recent, Muzeul Castelului Corvinilor.
Turnul Capistrano poartă numele duhovnicului lui Ioan de Hunedoara, călugărul franciscan Ioan de Capistrano. Se mai numea şi turnul paharnicului. Are un parter scund, suprapus de o cameră cu rol de apărare şi o încăpere de formă circulară, în care s-au păstrat mai multe elemente originale: şemineul gotic, o reţea de arce gotice şi o consolă de marmură roşie.
„Notorietatea monumentului este datorată unei legende conform căreia, călugărul Ioan de Capistrano, trimis papal, a locuit în această încăpere, aspect întărit în mentalul colectiv şi de faptul că Ioan de Hunedoara şi Ioan de Capistrano mor de ciumă aproape în acelaşi timp, după bătălia de la Belgrad, din 1456”, informa Muzeul Castelului Corvinilor.
Turnul Capistrano este învecinat Sălii Dietei din Castelul Corvinilor, iar accesul din sala de festivități se face pe câteva trepte care duc la nivelul superior, unde se află camera din turn. O legendă spune că într-o mică încăpere secretă din peretele care desparte turnul de Dala Dietei din Castelul Corvinilor se ascundea unul dintre informatorii lui Ioan de Hunedoara, care observa pe ascuns ceea ce se petrecea în sală în lipsa stăpânului Castelului Corvinilor.
Sala elegantă din Turnul Capistrano
La fel ca alte câteva locuri din Castelul Corvinilor, Turnul Capistrano impresionează prin standardele ridicate ale calității lucrărilor executate aici și aspectul elegant, întâlnit uneori la palatele din Franța acelei epoci.
Construcția turnului și a sălii sale reprezentative datează din vremea în care Ioan de Hunedoara era guvernator al regatului Ungariei (1446 - 1453). Atunci, familia Huniazilor a adus cele mai mari îmbunătățiri cetății primitive pe care Ioan de Hunedoara a moștenit-o de la tatăl său, cneazul Voicu.
„În castelul care poartă urmele mai multor perioade de construcție, așa-numita perioadă ”Hunyadi II” (1446-1453) are elemente arhitecturale vizibil diferite de celelalte prin semnele lor stilistice. Părțile acestei perioade de construcție sunt capela, sala Capistrano și clădirea principală cu două încăperi mari pe fiecare nivel (la parter numită Sala Cavalerilor și la primul etaj numit Sala Regatului (n.r. Sala Dietei). Șemineul din Sala Capistrano trebuia să satisfacă confortul rezidențial al noului guvernator al regatului și a adăugat un rol estetic: hota sa proeminentă a cărei buiandrug (n.r. grindă) este decorat cu false arcade ogivale este purtată de două coloane laterale cu baze asemănătoare cu cele ale ușii”, arăta dr. Krisztina Fehér, într-o lucrare numită „Relațiile arhitecturale dintre castelul de la Hunedoara și Palatul Ducilor de Burgundia din Dijon la mijlocul secolului al XV-lea”.
Cercetătoarea a observat asemănări între construcțiile Castelului Corvinilor (video) din vremea lui Ioan de Hunedoara cu cele din palatul din Dijon.
Cine a fost Ioan de Capistrano
Călugărul franciscan Ioan de Capistrano (1386 - 1456) a rămas în istorie ca unul dintre marii propovăduitori ai catolicismului, ca un reprezentant de seamă al temutei Inchiziții, dar şi pentru ajutorul pe care l-ar fi dat lui Ioan de Hunedoara în cea mai importantă bătălie a vieţii sale, purtată la porţile cetăţii Belgrad, împotriva otomanilor.
Ioan s-a născut în anul 1386, în localitatea Capistran, din provincia Aquila, Italia. Potrivit istoricilor, a studiat dreptul şi a devenit, la vârsta de 26 de ani judecător şi guvernator în Perugia, însă la scurt timp, regiunea a fost ocupată de familia Maltesta, iar el a fost aruncat în temniţă. În perioada petrecută în închisoare, fostul guvernator a decis să meargă pe calea călugăriei. La eliberare a bătut la poarta mănăstirii franciscane din Assisi.
Autorii biografiei sale, din volumul „Vieţile Sfinţilor", apărut la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, scriu că Ioan de Capistrano a călătorit, timp de 30 de ani, în Italia, Germania, Europa centrală şi răsăriteană, readucând la disciplină şi fervoare viaţa din mănăstiri, întemeind mănăstiri noi, organizând opere de caritate, mijlocind împăcarea între regi, principi, episcopi, rechemând la creştinism mulţimi imense atrase de diferitele erezii ale timpului.
Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara, l-a chemat la Castelul Corvinilor, pentru a se îngriji de sănătatea logodnicei lui Matia, Elisabeta de Czillei, potrivit unor autori.
„Poporul de jos îl privea cu neîncredere pe fanaticul călugăr, care în calitatea lui de inchizitor se dedase la persecuţii împotriva „ereticilor" şi a tuturor celor de altă credinţă decît catolicismul. Nu mai departe decît în Transilvania, Capistrano luase măsuri brutale împotriva ortodocşilor. Din îndemnul său fusese prins şi închis Ioan de Calfa, un „vlădică", probabil ortodox, ce activa în părţile Hunedoarei şi ale Albei. Mulţi preoţi ortodocşi din aceleaşi ţinuturi suferiseră o soartă asemănătoare”, afirma Camil Mureşanu, în volumul Ioan de Hunedoara şi vremea sa (1956).
Alături de Ioan de Hunedoara, în ultima sa bătălie
Capistrano avea 70 de ani în 1456, când armatele sultanului atacaseră cetatea Belgradului. Înainte de această bătălie istorică, la cererea Papei Nicolae V, Ioan de Capistrano a ajuns şi în Transilvania pentru a propovădui creştinilor pericolul otoman.
„Călugărul italian Ioan de Capistrano, trimis în părţile Ungariei ca inchizitor împotriva ereticilor, fu cel dintâi care luă crucea, la 14 februarie 1456, începând predica de cruciadă”, nota istoricul Camil Mureşanu, în volumul Ioan de Hunedoara şi vremea sa (1956). Predicile sale şi pericolul iminent reprezentat de puternica armată otomană i-au motivat în cele din urmă pe oameni să se alăture oştilor conduse de Ioan de Hunedoara.
Ioan de Capistrano i-a fost alături voievodului transilvănean până în ultimele clipe ale vieţii lui, susțineau unii autori. Înainte de a muri, în 11 august 1456, la doar trei săptămâni după ce îi alungase pe turci de la porţile cetăţii Belgrad, Ioan de Hunedoara i s-a împărtăşit călugărului franciscan, scenă relatată de cărturarii epocii.
În 23 octombrie 1456, la mai puţin de trei luni de la moartea voievodului transilvănean, a murit şi călugărul, în castelul întărit de la Villak, în Austria.
În onoarea prieteniei dintre Ioan de Hunedoara şi Ioan de Capistrano, un turn al castelului îi poartă numele.
Se încarcă comentariile...
