Căile ferate uitate din vestul României. Primăriile le vor șosele de centură și piste de biciclete VIDEO

O mulțime de foste căi ferate din Hunedoara, dezafectate în ultimii ani, au rămas abandonate, în timp ce demersurile pentru revitalizarea traseelor acestora se lovesc de birocrație.

Gara orașului Hațeg și calea ferată Hațeg - Subcetate. Foto: Daniel Guță

Aproape 200 de kilometri de cale ferată au fost dezafectați după 1990 în județul Hunedoara. Unele foste căi ferate erau înființate de peste un secol.

În ultimele decenii, însă, transportul feroviar a intrat în regres, iar numărul tot mai mic de călători, lipsa investițiilor în infrastructura feroviară locală, nerentabilitatea menținerii unor sectoare și încetarea activităților societăților care le utilizau au dus la închiderea lor.

Localnicii și autoritățile din orașele care beneficiau în trecut de linii feroviare au propus refolosirea terasamentului acestora, în scop turistic ori pentru transport. Demersurile, unele inițiate de peste un deceniu, s-au blocat în birocrație.

Șosea de centură pe calea ferată Hațeg Subcetate

Calea ferată Subcetate (Haţeg) – Caransebeş (video) a fost construită în primul deceniu al secolului XX, pentru a lega Ţara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa-Baziaş.

Cei 80 de kilometri ai tronsonului feroviar au fost dați în folosință în anul 1908, iar pe circa nouă kilometri, la Porțile de Fier ale Transilvaniei, calea ferată era dotată cu cremalieră – o instalație din roți zimțate, folosită pentru ca locomotivele cu abur să poată traversa zona cu declivitate mare.

Calea ferată a fost închisă și apoi dezafectată, în trei etape, în perioada 1978 – 2012, iar majoritatea clădirilor feroviare au fost abandonate. Autoritățile din Hațeg au solicitat Căilor Ferate Române preluarea terenurilor pe care se află terasamentul sectorului feroviar dintre Hațeg și Subcetate.

„Dorim să preluăm fosta linie ferată care trece pe teritoriul administrativ al orașului, între Hațeg și Subcetate, pentru a face aici un drum de centură care să scoată traficul greu de pe unele străzi din Hațeg. Acest drum ar putea fi unul de legătură între DN 66 Hațeg – Petroșani și DN 68 spre Caransebeș, care va reduce disconfortul creat localnicilor din cauza traficului rutier intens”, spune primarul Adrian Pușcaș.

Administrația locală din orașul Hațeg a făcut parcelarea și evaluarea terenurilor și așteaptă răspunsul statului român la cererea de preluare a sectorului din Hațeg al fostei căi ferate, adaugă primarul orașului Hațeg.

Proiectul pistei de biciclete, eșuat pe calea ferată Deva Brad

Lucrările la calea ferată Deva - Brad (video), în lungime de circa 40 de kilometri, au început în 1939, iar aproape cinci decenii mai târziu a fost dat în folosință cel de-al treilea (ultimul) tronson al acesteia. Calea ferată Deva - Brad a fost inaugurată de fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu, care a călătorit pentru prima dată pe această rută în decembrie 1987.

În primăvara anului 1997, o alunecare de teren a însemnat sfârșitul căii ferate Deva – Brad. Cea mai mare parte a tronsonului feroviar a fost dezafectată, cu excepţia unui sector de 7-8 kilometri, între Deva şi Chişcădaga, pe care circulă uneori trenurile de marfă.

Pe restul traseului spre Brad, călătorii care se plimbă pe vechiul terasament pot vedea rămăşiţele vechilor viaducte, tunelurile şi podurile care străbat munţii şi văile adânci ale acestora.

În urmă cu doi ani, autoritățile locale din Brad și comunele traversate de fosta cale ferată au solicitat preluarea în administrare a sectorului Chișcădaga - Brad, pentru a-l transforma într-un traseu destinat bicicliștilor.

În 2022, Curtea Constituţională a României a decis, însă, că proiectul de lege pentru transmiterea terenurilor aferente căii ferate Deva - Brad în administrarea municipiului Brad şi a comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, aflate pe traseul acesteia, este neconstituţional.

„Potrivit precizărilor din documentul trimis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, trecerea terenurilor aferente liniei feroviare Păuliș Lunca - Brad (dezafectată) din domeniul public al statului în domeniul public al localităților hunedorene Brad, Luncoiu de Jos, Șoimuș, Băița și Vălișoara va putea fi realizată după întocmirea unor documentații de către autoritățile din cele cinci localități care intenționează introducerea în circuitul turistic a căii ferate dezafectate”, arăta Prefectura județului Hunedoara.

La fel ca în cazul căii ferate din Hațeg, administrațiile locale au nevoie de documentații cadastrale și evaluări ale terenurilor și clădirilor cuprinse în traseul fostei căi ferate, pentru care solicită trecerea din domeniul public al statului român și din concesiunea CFR în domeniul public al comunelor și orașului Brad.

Anul trecut, și autoritățile din municipiul Hunedoara au solicitat și ele statului român preluarea în administrare a stației CFR Hunedoara, pentru reabilitarea și punerea în valoare a gării de epocă, însă demersurile lor nu au avut succes.

Căi ferate din Hunedoara închise în ultimele decenii

În anii ´80, rețeaua feroviară a județului Hunedoara cuprindea aproape 350 de kilometri de cale ferată, pe care circulau trenuri de călători și de marfă.

În prezent, trenurile de călători nu mai circulă pe ruta Hunedoara – Simeria (18 kilometri), inaugurată în 1884; pe ruta Subcetate (Hațeg) – Caransebeș (80 de kilometri), deschisă în 1908; pe calea ferată îngustă Hunedoara – Ghelari (18 de kilometri), inaugurată în jurul anului 1900; pe ruta Deva – Brad (40 de kilometri), finalizată în 1987; pe ruta Petroșani – Lupeni (18 kilometri), inaugurată în 1892; pe calea ferată forestieră Orăștie – Costești - valea Grădiștii (circa 30 de kilometri), deschisă la începutul secolului trecut.

Alte sectoare feroviare mai mici, folosite pentru exploatările miniere și forestiere, au dispărut și ele începând din anii  ’70.