Vestigii romane de 1.600 de ani, ascunse sub containere cu gunoi menajer. Terenul, vizat de o privatizare dubioasă
0
În zona de protecţie a monumentului istoric „Cavoul roman” (care figurează în lista vestigiilor protejate de interes naţional, aprobată de Ministerul Culturii) au fost construite ilegal mai multe clădiri. Acum, proprietarii acestora vor să pună mâna şi pe terenul sub care se află artefactele în conservare.
Bătaie de joc faţă de istoria românilor. Aşa au catalogat consilierii locali Ion Cordoneanul şi Paul Găvănescu (ambii de la PNL) iniţiativa Primăriei Galaţi, prezentată Consiliului Local la sfârşitul lui august 2017 (care a şi aprobat-o, cu largă majoritate), prin care terenul public aflat în zona de protecţia a monumentului „Cavoul roman” este „dezmembrat” în şapte loturi, corespunzătoare a tot atâtea construcţii cu destinaţie comercială.
Consilierii locali amintiţi au atras atenţia că dezmembrarea proprietăţii publice este un prim pas către ceva şi mai periculos, respectiv privatizarea terenului sub care se află monumentul istoric de mare însemnătate pentru istoria României, dovadă fiind faptul că Ministerul Culturii l-a inclus în categoria siturilor arheologice protejate.
Trebuie spus că respectivele clădiri au fost ridicate în urmă cu mai bine de 20 de ani, sub mandatul primarului Eugen Durbacă (actualmente deputat Pro România, după ce a fost deputat şi senator PC şi ALDE), care a dat în mod ilegal autorizaţiile de ridicare a unor chioşcuri şi apoi a unor imobile cu parter, etaj, mansardă şi subsol. Potrivit legii, în zona de protecţie a siturilor arheologice de importanţă naţională (zonă care se întinde şi la 100 de metri în jurul acestora), nu se pot autoriza construcţii.
Printre beneficiarii autorizaţiilor se numără mai mulţi membri PSD, dar şi soţia deputatul PNL Victor Paul Dobre.
Lucrurile sunt, însă, pe cale să ia o turnură şi mai complicat[, dat fiind că, potrivit profesorului universitar Ion Cordoneanu (consilierul local care a atacat vehement intenţiile Primăriei legate de terenul amintit), în curând se va ajunge la vânzarea terenurilor către proprietarii clădirilor, vestigiile urmând să fie mutate, în loc să fie valorificate „in situ”, aşa cum ar fi firesc.
Un cavou de o importanţă crucială pentru istorie
Potrivit documentelor păstrate la Muzeul de Istorie din Galaţi, „Cavoul Roman” a fost descoperit în 1974, în timpul construirii blocurilor din cartierul gălăţean Dunărea.
În momentul săpăturilor la fundaţia blocului D15, excavatoristul a dat de o construcţie dintr-un beton cu mult mai dur decât al cazematelor germane ce mai fuseseră descoperite prin zonă. Braţul excavatorului s-a rup efectiv în momentul în care cupa a încercat să smulgă bucăţi din zidul cu grosimea de 1,6 m.
Existând bănuiala că ar fi ceva foarte vechi, a fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care în urma săpăturilor arheologice a scos la iveală un cavou roman cu dimensiuni impresionante, cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri şi înălţimea de 5 metri.
Cavoul avea pereţi rectangulari, o absidă pe latura nordică şi o nişă mortuară pe latura vestică. Deasupra era o cupolă de 80 cm, din ceramică romană. Zidurile interioare avea pe ele picturi superbe, asemănătoare cu cele dintr-un cavou similar descoperit în Dobrogea (de la care ataşăm mai jos o fotografie, spre edificare). Se pare că mormântul descoperit la Galaţi aparţinea unui comandant roman de origine sarmată.
Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest „Cavou Roman” şi „Castrul Roman” de la Barboşi-Tirighina sunt singurele dovezi arheologice ale continuării stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare.
De altfel, profesorul Mihalache Brudiu a prezentat descoperirea la Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Comisia Naţională a Muzeelor şi Monumentelor Istorice. Valoarea acesteia a fost confirmată prin afirmaţia preşedintelui de atunci al comisiei, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“.
Sub gunoi, la gunoi, la vânzare
Din motive destul de neclare, arheologii nu au insistat pe continuarea cercetării la cavoul roman, deşi autorităţile comuniste au fost suficient de înţelegătoare cu situaţia încât au anulat construirea blocului care urma să se ridice acolo. Pur şi simplu, groapa a fost astupată la loc şi s-a nivelat terenul, fără a fi pusă măcar o plăcuţă care să ateste ce comoară arheologică este în subsol.
După 1990, lucrurile au devenit şi mai grave, căci deasupra s-a turnat o placă groasă din beton, pe care s-a amenajat o ghenă de gunoi şi o parcare. Apoi, din 1991, într-o latură a sitului (către bulevardul Oţelarilor) au fost autorizate şapte magazine şi cabinete medicale.
Interesant este că la circa două săptămâni după izbucnirea scandalului privind „măritarea” terenului sub care se află monumentul istoric, Primăria Galaţi şi-a schimbat radical tonul, anunţând că va face de urgenţă o cercetare arheologică a sitului „Cavoul roman”.
În acest scop, Primăria a alocat suma de de 283.200 de lei fără TVA pentru expertizarea a două monumente, Cavoul Roman şi Poarta Turcească (şi ea într-un statut incert, fiind degradată şi înconjurată de bălării), achiziţia făcându-se prin SEAP.
Poarta Turcească din Galaţi FOTO Costel Crângan
În privinţa Cavoului Roman, vor fi făcute săpături arheologice pe o suprafaţă de 1.780 de metri pătraţi. Potrivit caietului de sarcini, se intenţionează punerea în valoare turistică şi istorică a monumentului istoric Cavoul Roman, situat în zona blocurilor D14-D16, de pe strada Oţelarilor.
„Realizarea investiţiei va contribui la la punerea în valoare a monumentului istoric Cavoul Roman şi includerea acestuia în circuitul public, constituind o modalitate de educaţie şi de promovare a istoriei locale. Totodată, reabilitarea şi punerea sa în valoare va contribui la diversificarea ofertelor culturale şi educaţional la nivelul municipiului Galaţi, devenind principalul pol de atracţie turistică a zonei. Pentru finanţarea proiectului menţionat, este necesară efectuarea unei cercetări arheologice care să analizeze starea în care se află Cavoul Roman precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic”, se spune în document.
Arheologii trebuie să elaboreze un studiu documentar al sitului arheologic, să efectueze cercetarea arheologică şi să întocmească un raport final al cercetării arheologice preventive. În acest raport va fi prezentată şi o analiză a sitului arheologic pentru identificarea tuturor acţiunilor care trebuie realizate pentru punerea în valoare a Cavoului Roman, această analiză trebuind să fie aprobată de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.
Anunţul făcut de primărie nu a calmat însă spiritele, adversarii proiectului fiind de părere că, de fapt, se pregăteşte relocarea monumentului istoric (pentru continuarea proiectul de vânzare a terenurilor), caz în care valoarea istorică a artefactelor va fi diminuată dramatic.
Se încarcă comentariile...
