Tulburările de somn, tot mai întâlnite în rândul şoferilor. Medic: „Aceste probleme multiplică riscul de accidente rutiere de până la şapte ori”

Somnolenţa accentuată rămâne una dintre principalele cauze de producere a accidentelor rutiere. Şoferii cei mai expuşi sunt cei sub 25 ani, lipsiţi de experienţă, precum şi cei de peste 50 ani, care au apnee în somn.

Accidentele rutiere sunt principala cauză de mortalitate sub vârsta de 45 de ani, iar în majoritatea situaţiilor este vorba despre somnolenţa la volan. Aceasta este responsabilă de aproximativ 20 la sută din totalul de accidente şi de 30 - 35 la sută din accidentele înregistrate pe autostrăzi.

Somnolenţa şi accidentele rutiere

Şoferii cei mai expuşi sunt cei care au vârsta sub 25 ani, deoarece sunt lipsiţi de experienţă. De asemenea, somnolenţa se regăseşte şi la persoanele de peste 50 ani, care au apnee în somn, precum şi la angajaţii care lucrează noaptea, aceştia fiind adesea privaţi de somn.

„Lipsa somnului timp de 20 ore echivalează cu o alcoolemie de 0,08 la sută. La fel de periculoasă este şi prezenţa apneei în somn care nu este tratată. Tocmai de aceea, privarea de somn creşte riscul de accidente de trei ori, condusul nocturn de cinci ori, prezenţa unei boli legate de somn de şase ori, iar prezenţa sindromului de apnee în somn multiplică riscul de accidente de până la şapte ori”, a explicat dr. Sînziana Lovin, medic specialist pneumologie.

Peste 45 la sută din decesele provocate prin accidente rutiere au loc noaptea şi sunt produse de şoferi somnolenţi.

Cum este manageriată problema în alte state

Odată cu încadrarea apneei în somn în categoria cea mai mare de risc pentru accidente prin adormire la volan, în ţările mai dezvoltate se derulează numeroase studii şi programe de prevenţie a acestor tragedii. De exemplu, un gigant al transportului în Statele Unite ale Americii a iniţiat un program de depistare şi tratament al sindromului de apnee în somn. Pentru şoferii diagnosticaţi şi trataţi de Sindrom de Apnee-Hipopnee Obstructivă în Somn, cheltuielile medicale lunare s-au redus la jumătate şi accidentele rutiere au scăzut cu 73 la sută.

„Există diferenţe legislative la nivel mondial care impun depistarea şi tratarea acestei boli. Sindromul de Apnee-Hipopnee Obstructivă în Somn (SAHOS) reprezintă un factor de risc pentru accidente”, a spus  dr. Sînziana Lovin, medic specialist pneumologie.

În instanţele din Ontario, Canada, mai mulţi medici au fost găsiţi vinovaţi pentru neraportarea tulburărilor de somn către autorităţi a şoferilor care au produs accidente grave. În New Jersey, dacă o persoană care a fost privată de somn timp de 24 de ore se urcă la volan, aceasta este considerată imprudentă şi i se poate întocmi dosar penal.

FOTO Adevărul

În Japonia, în urma catastrofei feroviare de la Fukuchiyama Line, care a fost cauzată de un mecanic care adormise, toate companiile efectuează acum controale medicale periodice ale angajaţilor pentru a-i depista pe cei cu risc de Sindrom de Apnee-Hipopnee Obstructivă în Somn.

„Sindromul de apnee moderată în somn de tip obstructiv se referă la existenţa a 15-29 de episoade de apnee şi hipopnee pe oră, iar sindromul de apnee severă în somn de tip obstructiv se referă la existenţa a cel puţin 30 de episoade de acest fel într-o oră, ambele fiind asociate cu somnolenţă diurnă excesivă. Candidaţii sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv vor trebui supuşi unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere”, a spus  dr. Sînziana Lovin, medic specialist pneumologie şi lector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Potrivit unei directive europene, şoferii care nu vor obţine un aviz autorizat care să ateste dacă suferă de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv nu vor putea să mai conducă. În schimb, cei care dovedesc că îşi controlează afecţiunea în mod corespunzător, că respectă un tratament adecvat şi că prezintă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte somnolenţa, vor putea primi permis de conducere.

„Candidaţii sau conducătorii auto care au sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv şi care urmează un tratament pentru această afecţiune vor fiobligaţi prin lege să se supună examinării medicale periodice, la intervale care nu depăşesc trei ani pentru conducătorii auto din grupa 1, şi un an pentru conducătorii auto din grupa 2, pentru a stabili măsura în care respectă tratamentul, necesitatea de a continua tratamentul şi menţinerea unei vigilenţe adecvate, aşa cum impune directiva pe care şi România e obligată să o respecte de la 1 octombrie 2015”, a mai precizat dr. Sînziana Lovin, medic specialist pneumologie şi lector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Cum recunoşti apneea?

Vi se întâmplă să aveţi dificultăţi în respiraţie, somnolenţă accentuată în cursul zilei şi slăbiciune pe o parte a corpului? Dacă răspunsul este afirmativ, este posibil să suferiţi de apnee de somn şi trebuie să mergeţi la medic. Această afecţiune poate pune viaţa în pericol şi este mult mai frecventă decât se credea. Persoanele care suferă de această afecţiune se opresc din respirat în mod repetat. În acele clipe, în organism se dă practic o luptă pentru supravieţuire.

Statiscile au arătat că România este pe locul 10 în topul accidentelor rutiere produse pe fondul adormirii la volan.

„Practic, tratamentul este asigurat de un aparat care suflă aer în căile aeriene superioare cu presiune pozitivă continuă pentru a le menţine deschise. Aparatul în sine poate ajunge la câteva mii de euro pentru achiziţie, dar se poate închiria cu aproximativ o sută de lei. După ce sunteţi testat pentru apnee în somn, vi se stabileşte o doză de presiune. Noi îi prescriem pacientului acasă acest tratament şi dacă doreşte să investească în sănătatea lui, îşi poate cumpăra masca şi îşi închiriază aparatul. Este cea mai ieftină soluţie. Este un tratament care se face pe toată durata vieţii pentru că în majoritatea cazurilor apneea nu dispare. E ca atunci când porţi ochelari, dacă îi dai jos nu mai vezi. La pacienţii foarte tineri, cu greutate excesivă, normalizarea greutăţii poate duce la dispariţia apneei. În schimb, dacă pacienţii depăşesc vârsta de 40 - 50 de ani, chiar în condiţiile normalizării greutăţii, rămâne un grad de apnee. Pentru că există modificări structurale care nu mai pot fi surmontate şi atunci pacienţii trebuie să folosească acest aparat permanent”, a explicat dr. Sînziana Lovin, medic specialist pneumologie şi lector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Igiena somnului, esenţială pentru sănătate

Viaţa modernă ne-a făcut să uităm că organismul nostru mai are nevoie de pauze şi de odihnă, iar igiena somnului a fost de asemenea neglijată. Aşa că ne deconectăm foarte târziu de la tehnologie şi nici nu e de mirare că suntem mai mereu obosiţi.

„Greşelile cele mai frecvente pe care le face cineva în privinţa somnului sunt luarea grijilor, a angoaselor noastre zilnice în pat, când încercăm să ne facem o listă cu ceea ce avem de făcut a doua zi. Apoi, expunerea la lumină înainte de somn este o altă greşeală pe care o facem din lipsa timpului. Este de preferat să ne relaxăm puţin pentru un somn satisfăcător. Altfel, acesta poate deveni extrem de fragmentar şi superficial. De asemenea, există şi o tulburare care se cheamă malpercepţia stării de somn. Persoanele au impresia că dorm profund, dar se trezesc dimineaţă că nu au dormit suficient”, a spus  dr. Sînziana Lovin, medic specialist pneumologie şi lector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Testele pentru depistarea apneei, prescrierea aparatului cu presiune pozitivă continuă şi controlul periodic al folosirii acestuia se fac de către medicii cu competenţă în medicina somnului, competenţă recunoscută de Ministerul Sănătăţii din 2014.

În România există însă o discrepanţă între legislaţia care obligă şoferii să folosească tratamentul nocturn cu presiune pozitivă continuă şi lipsa compensării tratamentului de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Pentru a preveni sindromul de apnee în somn, evitaţi consumul de alcool sau a medicaţiei sedative. Faceţi sport şi adoptaţi un regim alimentar sănătos.