Tânărul voluntar pentru copiii români din Italia. „Concep jocuri de la zero“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Andrei Burlacu (19 ani), stabilit în Italia, predă informatică la peste 100 de copii, la un club internaţional din oraşul Spoleto. Pe lângă şcoală şi jobul de lector, tânărul îşi găseşte timp şi pentru proiecte complexe, cum ar fi modelarea 3D şi programarea unui sistem virtual care să aducă împreună oameni aflaţi la mii de kilometri distanţă.

Andrei Burlacu s-a mutat cu familia în Italia când avea 7 ani şi s-a dedicat pasiunilor sale: informatica, desenul şi arhitectura, pe care a reuşit să le îmbine într-o manieră plăcută pentru el şi utilă pentru ceilalţi. 

Chiar şi când a ajuns la adolescenţă, lui Andrei a continuat să-i placă să fie înconjurat de copii şi să-i convingă să-şi cultive hobby-urile. 

Tânărul s-a gândit cum ar putea să-şi petreacă timpul alături de cei mici într-un mod mai distractiv, aşa că i-a venit ideea de a-i implica în tot felul de jocuri care să le antreneze creierul şi să le testeze capacitatea de reacţie şi răbdarea.

În prezent este elev la Institutul Tehnologic din Foligno, iar de câţiva ani s-a înscris şi în cercul internaţional ”Programare cu răbdare” din localitatea Spoleto, unde predă informatică la 10 copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani. Tânărul îi învaţă pe elevi noţiuni de bază ale informaticii şi, pentru că joaca este cuvântul de ordine în copilărie, îi ajută să creeze jocuri folosind algoritmi simpli de programare.

Andrei şi-a găsit şi un aliat de nădejde: Scratch, un limbaj de programare vizuală prin care copiii pot crea animaţii. Adolescentul spune că Scratch este ideal în domeniul educaţiei pentru că le oferă micuţilor oportunitatea de a înţelege conceptul de codificare într-un mod deloc plictisitor. De asemenea, elevii sunt motivaţi să-şi pună creativitatea la treabă pentru a face poveşti interactive, animaţii şi jocuri. 

„Practic, copiii concep jocuri de la zero folosind limbajul de programare Scratch. Le arăt cum funcţionează fiecare bloc de comandă, iar elevii le folosesc ca să creeze jocuri. Eu le dau exemple şi de alte jocuri, iar ei trebuie să le reproducă, dar în acelaşi timp să le şi personalizeze, să-şi pună propria amprentă“, explică Andrei metoda lui de predare.

A recreat în 3D un teatru antic

Când nu are ore cu cei mici, tânărul participă la cursurile unei asociaţii române din Spoleto, unde face dansuri şi ia lecţii de limba română şi de istorie. O altă pasiune care îi ocupă o parte considerabilă din timpul liber este modelarea tridimensională, care este extrem de migăloasă. 

Până acum, Andrei a recreat numeroase lucruri, pornind de la simple obiecte până la construcţii extrem de complexe, care pot da bătăi de cap chiar şi specialiştilor din domeniu. În ultimii doi ani, şi-a luat inima-n dinţi şi a participat, în Italia, la mai multe concursuri naţionale de proiectare şi modelare 3D şi bine a făcut, căci a fost mereu printre primii.

image

Proiectul de care este cel mai mândru şi care i-a adus şi o oarecare notorietate este recrearea în 3D a unui teatru din Foligno cu o vechime de peste 700 de ani. Andrei a dedicat doi ani acestei lucrări şi a acordat o deosebită atenţie detaliilor, aşa că a reuşit să scoată în evidenţă unele pe care de multe ori nici vizitatorii obiectivului turistic nu le remarcă.

„De afară, cei care trec prin zonă pot vedea doar faţada, şi pe aceea doar parţial. Prin reproducerea virtuală, însă, se poate observa cu adevărat teatrul. În acest an, am recreat şi interiorul clădirii. Asta permite acum realizarea unor filme de animaţie astfel încât vizitatorii să facă un tur virtual al teatrului. De asemenea, am reprodus clădirea în diverse perioade de timp. În trecut, ea a ţinut loc şi de biserică, cam în anul 1300, apoi a funcţionat ca teatru. Mi-am dorit ca vizitatorii să aibă ocazia să vadă toate aceste transformări prin care a trecut clădirea.“

Arhitect de clădiri futuriste

Deşi a fost o alegere dificilă, Andrei a hotărât să urmeze facultatea de arhitectură, însă nu va renunţa nici la informatică. Spune că în decizia lui a cântărit greu faptul că îşi doreşte să proiecteze o casă pentru care are nişte idei pe care este convins că niciun arhitect nu ar reuşi să le reproducă decât parţial. 

„Am vrut să fac ceva personalizat, aşa cum visez de când eram mic, şi n-am vrut să vină cineva să-mi spună că nu se poate face aşa ceva. Poţi să-ţi pui în practică ideile şi să respecţi şi criteriile de siguranţă care trebuie luate în considerare la construcţii“, spune Andrei.

image

Tânărul îşi doreşte şi să-şi dezvolte un stil unic, recognoscibil, aşa cum a făcut Renzo Piano, un arhitect italian cunoscut la nivel mondial, pe care adolescentul român îl admiră foarte mult. Piano a conceput imobile celebre, cum ar fi The Shard, din Londra, declarat în 2012 cel mai înalt zgârie-nori al Europei. „Merg pe ideea unor locuinţe inteligente, unde proprietarii să poată controla absolut orice prin intermediul telefonului mobil, de la lumină şi căldură până la apă. Cred că acesta va fi viitorul.“

Andrei consideră că un pas important în procesul de perfecţionare în domeniul arhitecturii îl reprezintă călătoritul. Aşadar, după absolvire, şi-a propus să ajungă în multe colţuri ale lumii, în fruntea listei fiind Japonia şi Statele Unite, unde vrea să conceapă câteva clădiri personalizate, care în imaginaţia lui sunt deja proiectate.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite