Românca absolventă de Oxford, cercetător în genetică. Caută tratamentul pentru cancerul de col uterin

Cristiana Bănilă la absolvirea Universităţii Oxford Foto: arhiva personală

Cristiana Bănilă (25 de ani), absolventă a Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri“, din Galaţi, este în prezent doctorand şi cercetează la un laborator specializat din Marea Britanie modul cum apare şi se dezvoltă cancerul de col uterin, cu intenţia declarată de a găsi un tratament în următorii ani la această cumplită maladie.

Cristiana Bănilă este pasionată de chimie, dar şi de geografie din perioada liceului, când şi-a adjudecat fazele locale ale olimpiadelor la aceste materii, calificându-se la naţională. Ne mărturiseşte însă că a făcut acest lucru şi pentru a putea călători prin ţară şi a vizita locuri noi.

După absolvirea Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi, a ales să plece în Marea Britanie pentru a studia la Oxford, însă ar fi putut la fel de bine să meargă la alte patru universităţi din străinătate unde fusese accesptată. „Nu ştiu cât a contat prestigiul universităţii, pentru mine a fost important că mi-au oferit o bursă, care îmi acoperea îmi bună parte cheltuielile pe care le aveam de făcut“, ne dezvăluie tânăra ce a determinat-o să aleagă celebra universitate britanică.

A absolvit facultatea în 2017, pe specializarea Biochimie, şi-a susţinut masteratul la Princeton (SUA), iar în prezent face un doctorat pe epidemiologie moleculară, pentru care primeşte o bursă de la Cancer Research UK. „Lucrez la dezvoltarea unui diagnostic molecular pentru pacienţii cu cancer, iar acum mă concentrez pe cei care au dezvoltat cancer de col uterin. Practic, mă uit la bazele de date care conţin pacienţi cu cancer din întreaga lume. Am acces la probe ADN de la femei de pe tot globul şi mă uit la diverse semnături moleculare, care ar putea să indice că ar putea dezvolta boala pe viitor“, ne introduce puţin Cristiana în lumea complexă, dar şi extrem de captivantă a biochimiei.

Tânăra face cercetări biogenetice pe mostre provenite de la femei sănătoase, de la femei la care cancerul de col uterin este în faza incipientă şi de la femei la care boala s-a instalat deja, astfel încât să poată identifica o semnătură moleculară, un tipar, ce poate fi folosit pentru dezvoltarea unui tratament eficace împotriva bolii.

Va oferi consultanţă genetică personalizată

În urma mai multor studii, laboratorul unde lucrează tânăra cercetătoare din Galaţi a găsit o semnătură biogenetică, ce reprezintă un strat de modificări chimice care vine peste cel pe care fiecare dintre noi îl moşteneşte de la părinţi, ce indică o predispoziţie a unor femei către dezvoltarea cancerului de col uterin.

„Acest material genetic provenit de la părinţi rămâne constant pe toată durata vieţii. Datorită condiţiilor de viaţă ale fiecăruia dintre noi se produc modificări chimice în structura ADN-ului care fac ca materialul genetic să se exprime în mod diferit, iar în acest fel ai o dispoziţie mai mare, de pildă, să fii introvertit sau să ai o predispoziţie la dezvoltarea unui cancer. Dacă faci un test genetic, acest lucru nu se va descoperi pentru că aceste modificări chimice nu fac parte din materialul genetic de bază. Sunt convinsă că această metodologie creată de noi poate fi aplicată şi pe alte tipuri de cancer“, ne explică Cristiana.

Cristiana speră ca munca ei de cercetare să aibă cât mai multe aplicaţii practice FOTO Valentin Trufaşu

Pe viitor, este interesată să îmbine munca de cercetare cu aplicaţiile practice ale acesteia, astfel încât să vadă rezultatele concrete ale muncii ei pe pacienţi. „Am înţeles că ceea ce îmi place mie este să fie acolo, aproape de pacient. Interacţionez bine cu oamenii şi mi-ar place ca, pe viitor, să fie aproape de ei“, ne mărturiseşte românca, care se gândeşte pe viitor să intre pe o zonă la care puţini cercetători s-au gândit: consultanţa genetică personalizată.

Nu este nimic complicat, aşa cum poate părea la prima vedere. Pacienţii vor primi informaţii despre cum îşi pot îmbunătăţi stilul de viaţă pornind de la profilul genetic pe care îl au. Cristiana se gândeşte chiar mai departe, la propria firmă în domeniul biotehnologiei, bazându-se pe experienţa sa în această zonă.

„Studiind cancerul de col uterin, cred că schimbul de bacterii din vagin poate fi o posibilă cauză a formării celulelor canceroase. Cancerul în sine este o boală extrem de oportunistă. În momentul de faţă, sunt multe mutaţii în corpul nostru care sunt cancerigene, numai că sistemul nostru imunitar şi mediul în care trăim nu le permit celulelor canceroase să se dezvolte“, oferă românca o posibilă explicaţie a modului cum se dezvoltă cancerul de col uterin.

Bacteriile din intestine, o nouă zonă de cercetare

Cristiana intenţionează să îşi extindă cercetările şi la bacteriile din intestine, după ce s-a descoperit ştiinţific că există o conexiune între acestea şi creier. De pildă, unele dintre aceste bacterii ne pot duce la depresie, în timp ce altele ne pot crea o predispoziţie spre obezitate.

„Vreau să îmi folosesc cunoştinţele acumulate în biogenetică pentru a ajuta comunitatea din care fac parte să trăiască mai sănătos“, ţine să ne spună tânăra cercetătoare, care nu exclude chiar o revenire în România în următorii ani. În prezent, pe lângă munca de doctorand, Cristiana lucrează şi într-o organizaţie neguvernamentală, Science Innovation Union, fiind şefa diviziei din Londra, care încurajează oamenii de ştiinţă să meargă spre antreprenoriat pentru a-şi pune în practică ideile şi studiile.

„Sunt foarte multe studii făcute care rămân doar în mediul academic. Le este frică să meargă mai departe cu ele, nu ştiu să facă un business plan, iar noi îi încurajăm şi organizăm conferinţe, unde cunosc cercetători care şi-au deschis firme în domeniul biotehnologiei. Sunt programe prin care se pot finanţa astfel de afaceri, dacă ideile care sunt propuse la finanţare sunt fezabile“, explică românca.

Tânăra din Galaţi petrece multe ore în laboratorul de cercetare FOTO arhiva personală

Crede că România suferă în momentul de faţă pe partea de infrastructură şi dotare, în special pe cea care priveşte dotarea universităţilor pentru cercetare. „Nu ştiu dacă există o dorinţă de a se investi mai mult în ştiinţă, cu toate că ştiinţa este unul dintre pilonii care ajută comunitatea să crească, să se dezvolte“, ne mărturiseşte cercetătoarea, care crede totuşi că există motive de optimism, pentru că România este abia la început pe această zonă, iar în viitorul apropiat preconizează că va exista un interes mare şi la noi pentru biogenetică şi biotehnologie.

Deşi s-ar putea stabili în orice oraş din lume, Cristiana îşi doreşte să revină în România peste câţiva ani, după ce va căpăta experienţă în zona antreprenoriatului în cercetare. „La noi în ţară mai este loc de dezvoltare pe această zonă, este o plajă largă de oportunităţi. Se pot lua nişte decizii mult mai bune pe baza testelor genetice, ce ar putea fi de un real folos în agricultură şi în alte domenii. Nu văd de ce nu m-aş întoarce în România ca să îmi pun în practică ideile şi să creez infrastructura pentru alţi tineri care să revină în ţară“, încheie într-o notă optimistă Cristiana.