Prima cursă aeriană internă din România a decolat de la Galaţi. Ce consecinţe economice a avut evenimentul istoric
0
Oraşul Galaţi se bucură de o istorie bogată: iniţial a fost în Muntenia, nu în Moldova, are cele mai multe blocuri cunoscute, după municipiul Bucureşti, şi a pierdut cei mai mulţi locuitori după Revoluţie. Iată şi alte informaţii interesante.
Oraşul Galaţi are o istorie încărcată datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre-Rin. Nu este pentru nimeni o noutate că viaţa economică a municipiului a înflorit şi în urma activităţii Şantierului Naval, Combinatului Siderurgic şi a Portului Mineralier. Al 8-lea oraş din ţară după numărul de locuitori, Galaţiul se află chiar la întâlnirea celor trei provincii istorice din ţara noastră – Muntenia, Moldova şi Dobrogea. Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galaţi. Aici se făcea un important comerţ de tranzit cu ţările germane. Construcţia de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a oraşului.
Puţini ştiu că aici, în februarie 1821, au fost măcelăriţi supuşii otomani. Masacrul de la Galaţi a deschis un lung deceniu de confruntări greco-otomane. O altă informaţie pe care puţină lume o ştie este că în 1837 oraşul Galaţi a dobândit statutul de port liber şi că după războiul Crimeei din 1854 – 1856 a devenit sediu al Comisiei Europene a Dunării. Iată alte lucruri pe care puţini le ştiu despre oraşul Galaţi:
Prima cursă aeriană din România a fost între Galaţi şi Bucureşti
Cu 90 de ani în urmă, pe 24 iunie 1926, se inaugura oficial prima linie aeriană internă, cu un zbor pe ruta Galaţi – Bucureşti, ocazie cu care a fost bătută o plachetă comemorativă. Primul aeroport se afla în zona cartierelor Micro 38-39-40, care astăzi este numită „Aeroport” sau „Aviaţie”. Prima clădire a aeroportului gălăţean este în picioare şi astăzi şi adăposteşte garajul Ecosal. Pista de zbor avea lungimea de circa 2,5 kilometri şi se întindea de la Cimitirul Eternitatea până deasupra tunelului CFR.
La primul zbor spre Galaţi, efectuat cu pasager plătitor, pe 15 iunie 1926 (omul de afaceri Anninos Nicolae a plătit 1.800 de lei pentru cursă), a fost folosit un avion De Havilland DH-9, bombardier amenajat pentru transportul de pasageri şi marfă. Nouă avioane de acelaşi tip au fost trecute în revistă de către familia regală pe 24 iunie 1926, pe aeroportul Băneasa, după care au plecat spre Galaţi. În scurt timp, ruta s-a extins pe traseul Bucureşti-Galaţi-Chişinău şi Bucureşti-Galaţi-Iaşi.
Eroul naţional al Ucrainei a dat numele cartierelor gălăţene
Între oraşul Galaţi şi eroul naţional al Ucrainei, hatmanul Mazepa, a existat o legătură de câteva secole. Hatmanul Ivan Mazepa (1639-1709) a fost figura cea mai importantă a istoriei Ucrainei secolelor al XVII-lea şi primul deceniu al secolului al XVIII-lea. Născut şi crescut în spiritul Europei apusene, Mazepa a încercat să dea ţării sale o personalitate distinctă. A urmat o carieră militară, fiind ales hatman al Ucrainei în 1687 cu sprijinul Rusiei, ceea ce însemna mare comandant de oşti. Are legături strânse cu Galaţiul, chiar dacă nu a păşit (viu) în oraşul dunărean niciodată.
După moartea sa, se încearcă ducerea trupului la Ierusalim, aşa cum ceruse hatmanul. Călătoria se blochează însă la Galaţi. Turcii hotărăsc să nu lase convoiul funerar să meargă mai departe, drept urmare cei care transportau rămăşiţele se înţeleg cu preoţii din Galaţi (contra-cost, căci se face o danie consistentă) şi îl înhumează pe Mazepa în biserica Sfântul Gheorghe, într-o criptă specială. În final, două cartiere dar şi un parc din Galaţi îi poartă numele. Directorului Muzeului de Istorie din Galaţi, Cristian Căldăraru a remarcat deseori amprentă lăsată de hatmanul Mazepa în istoria comunităţii gălăţene.
„În fiecare zi, cel puţin de două sau trei ori, îl pomenim pe Mazepa. Poate că nici ucrainenii nu-l pomenesc zilnic, aşa cum o fac gălăţenii. Acest personaj, devenit şi legendă, a trăit momente esenţiale din istoria Ucrainei”, a spus Căldăraru. Mai mult decît atât, din 2009, în Parcul Libertăţii, de pe Calea Basarabiei (din Galaţi), hatmanului Mazepa i s-a dedicat un bust.
„Explozia“, film comunist realizat în întregime la Galaţi
„Explozia“ este un film românesc din 1973 realizat de Mircea Drăgan după un scenariu scris de Ioan Grigorescu. Este produs de România Films şi are durata de 112 minute. Filmul are ca subiect un fapt real petrecut în 1970, incendiul navei „Poseidon” care transporta 4.000 tone de azotat de amoniu. Abandonarea navei ameninţa cu extinderea incendiului a încărcăturii ceea ce ar fi putut produce distrugerea oraşului Galaţi şi a Combinatului Siderurgic.
„În apele portului Galaţi este semnalat un vas fantomă, fără echipaj, navigând în derivă şi aruncând flăcări. Aflate la bord, baloane de oxigen pot exploda în orice moment, aruncând întregul oraş în aer“, titra, la acea vreme, presa locală a Galaţiului, dar şi cea naţională. Acest dramă cinematografică, ce poate fi considerată ca un film de propagandă politică şi de slăvire a moralei socialiste, prezintă totuşi riscul real al unui accident catastrofal în oraşul-port de pe malul Dunării.
Se încarcă comentariile...
