Cum ni se schimbă viaţa dacă suntem kinestezici, vizuali sau auditivi. Care este cel mai important organ senzorial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO stiintaonline.ro
FOTO stiintaonline.ro

Puţini dintre noi dau importanţă faptului că îşi preiau informaţiile din exterior în  moduri diferite. Unii o fac kinestezic (prin atingere), alţii prin ceea ce văd, iar unii prin ceea ce aud. Să ştii cum faci acest lucru poate constitui un mare avantaj atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională.

Vederea, auzul, simţul tactil, mirosul şi gustul sunt sisteme de comunicare pe care le folosim şi în dezvoltarea personală. „Sistemele senzoriale sunt adevărate căi de comunicare atât cu interiorul nostru, cât şi cu exteriorul. De pildă, în cazul persoanelor care vin la cabinet, identific canalele senzoriale prin care comunică cu preponderenţă şi le folosesc pentru a fi mai eficient în comunicarea şi terapia cu acestea”, explică psihologul Stelian Chivu.

Specialiştii au stabilit că majoritatea dintre noi comunică printr-un singur sistem senzorial, o mică parte prin două sisteme senzoriale, iar extrem de puţini fac acest lucru prin trei sau patru sisteme senzoriale. Cel mai important sistem senzorial este cel vizual.

Ochiul distinge 10 milioane de culori

„Ochiul, cu ajutorul a trei receptori de lumină, poate distinge 10 milioane de culori şi poate vedea pe o bandă frecvenţială între 390 şi 770 de nanometri. Rata de transfer de informaţii între ochi şi creier este foarte mare, de 875 de kilobiţi pe secundă, după cum a stabilit o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennysilvania. Cea mai mare parte a informaţiilor le primim prin ochi”, oferă psihologul Stelian Chivu mai multe date ştiinţifice.

Cu ajutorul ochilor, oamenii elaborează imagini mentale, vizualizează diverse lucruri sau chiar visează cu ochii deschişi. Vederea surprinde cele şapte culori de bază, dar extrem de important este modul în care păstrăm sănătatea ochilor. O influenţă negativă puternică o au calculatorul, telefonul, televizorul şi în general acest gen de tehnologie.

Sănătatea vizuală poate fi îmbunătăţită şi menţinută prin exerciţii fizice pentru ochi, ce pot fi lesne găsite în literatura de specialitate. „O altă modalitate este privitul constant în întuneric, pânâ când ochii încep să se obişnuiască. Există şi o urare legată de vedere, şi anume <<să ne vedem sănătoşi>>”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Cât de importante sunt îmbrăţişările

Al doilea sistem de comunicare al organismului este cel kinestezic sau tactil şi reprezintă toate senzaţiile, emoţiile interioare şi exterioare pe care le percepem prin simţul pipăitului. De pildă, senzaţia „piele de găină” sau „fluturi în stomac”. Şi acest simţ poate fi bulversat serios de tehnologie.  

”Dacă îi acordăm atenţia cuvenită, ajungem să simţim, să intuim, că e bine sau nu să facem un anumit lucru. Este un simţ ce poate fi antrenat şi dezvoltat. Îmbrăţişările asigură sănătatea simţului kinestezic, dar şi ieşirile cât mai dese în natură, unde există o o pleiadă de senzaţii ce pot fi experimentate”, spune psihologul Stelian Chivu.

Urechea umană percepe 340.000 de sunete

Auzul este al treilea sistem prin care comunicăm şi acesta are un rol extrem de important pentru organism. Cu ajutorul lui identificăm frecvenţa, direcţia şi distanţa sunetelor pe care le percepem. Auzul percepe undele sonore cu frecvenţe între 20 de herţzi şi 20 de kiloherţzi. Specialiştii au stabilit că urechea umană poate percepe 340.000 de sunete.

Există şi o ştiinţă, psihoacustica, ce stabileşte relaţia dintre sunet şi creier. Intensitatea sunetelor influenţează semnificativ creierul. De pildă, reacţionăm într-un anume fel când auzim un sunet ascuţit, puternic, şi cu totul altfel când sunetul este blând, cald. Sănătatea auzului poate fi dobândită şi menţinută prin momente cât mai dese de linişte totală.

Senzorii olfactivi disting o mie de miliarde de mirosuri

Al patrulea sistem de comunicare este mirosul. Specialiştii au stabilit că omul poate distinge nu mai puţin de o mie de miliarde de mirosuri prin cei 400 de senzori olfactivi. O parte din mirosuri le moştenim genetic, o altă parte ni le imaginăm, iar pe altele ni le reamintim.

”Sănătatea sistemului olfactiv este influenţată negativ de foarte multe mirosuri chimice, pe care le regăsim la tot pasul în viaţa cotidiană. Vindecarea mirosului o aduce tot natura. Tocmai de aceea este extrem de important să facem din ieşirile în natură un exerciţiu permanent”, punctează psihologul Stelian Chivu.

psiholog Stelian Chivu FOTO arhiva personala

Psihologul Stelian Chivu FOTO arhiva personală

Gustul este cel de-al cincilea sistem de comunicare şi îl simţim prin intermediul receptorilor gustativi de pe limbă. Sunt patru gusturi de bază: dulce, acru, amar şi sărat. Armonia gustativă a fiecăruia dintre noi este influenţată de stările psihice.

”Când starea noastră psiho-emoţională este proastă, este influenţat întregul sistem de comunicare al organismului.  Sunt şi expresii consacrate ce vizează gustul, cum este <<gustul fericirii>> sau <<gustul libertăţii>>. Sănătatea gustului este data de modul în care respirăm, de igiena cavităţii bucale şi de alimentele pe care le consumăm. Dacă consumăm multe băuturi carbogazoase şi mâncăm alimente cu mulţi aditivi, gustul va fi serios afectat”, explică psihologul Stelian Chivu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

De ce drumul spre boală începe când încerci să mulţumeşti pe toată lumea. Explicaţiile unui psiholog

Semnele care îţi arată că eşti manipulat şi cât de grav îţi afectează viaţa. Drumul de la dependenţă la libertate

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite