Cum ne transformă stresul şi cum putem să ne protejăm. Explicaţia specialiştilor: „De multe ori ne afectează şi organele“

Putem să gestionăm mai uşor stresul. foto: Adevărul

Pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de muncă, lipsurile financiare sau un accident de maşină. Sunt situaţii în care toţi ne pierdem cumpătul, iar stresul îşi face simţită prezenţa. Uneori nu este nevoie decât de suprasolicitarea noastră, de situaţii noi, cărora nu ştim să le facem faţă şi care scot la suprafaţă o persoană iritată, nervoasă şi tensionată. Se poate face ceva în acele momente?

Senzaţia de stres apare în momentul în care lucrurile se desfăşoară altfel decât le preconizam noi şi evident, în sensul negativ. Avem atunci sentimentul că nu putem controla situaţia şi că nu vom putea ieşi din impas. Acelaşi sentiment de panică ne cuprinde şi când ne lovim de o situaţie complet nouă, nefamiliară. Mai grav este că în momentul în care presiunea îşi face simţită prezenţa ies la iveală părţi mai puţin plăcute ale comportamentului nostru. Ne transformăm într-o persoană supărată şi nervoasă. Răbdarea dispare iar noi ne îndreptăm energia spre o situaţie aparent fără ieşire.

Medicul Valentin Boldea este de părere că „orice situaţie la limită trebuie tratată cu detaşare şi cu implicare cerebrală, nu emoţională. Emoţiile sunt motivul pentru care omul trăieşte sentimente negative intense. De multe ori stresul afectează şi organele, nu degeaba există gastrita de stres. Alţii spun că li s-a albit sau le-a căzut părul în urma unei perioade stresante. Există chiar şi expresia «a murit de inimă rea»! Este vorba despre descărcarea electrică de la nivelul inimii ce are loc într-o situaţie neprevăzută. Trebuie doar să ne antrenăm, să anticipăm momentele neplăcute şi să fim optimişti. Ţine, evident, de felul fiecărui om în parte. Dar se poate şi învăţa”.

Trecerea de la stresul pozitiv la cel negativ

La început, datorită stresului noi reuşim să ne mobilizăm în a face ceva, a lua măsuri şi a interveni pentru a restabili echilibrul. Specialiştii numesc aceast lucru drept stres motivator. „Stresul pozitiv se manifesta sub diferite forme: o aşteptare curioasă şi motivată, dorinţa de a realiza lucruri şi a depăşi limite, entuziasm, proactivitate, perseverenţă. Organismul intră într-o stare de alertă şi fiecare celulă din corp e pregătită pentru a reacţiona”, ne-a explicat medicul Valentin Boldea. La polul opus se află stresul negativ. El apare atunci când ne simţim tensionaţi, neliniştiţi şi anxioşi. În aceste moment suntem mai puţin prezenţi la cei din jurul nostru sau la sarcinile pe care le avem de îndeplinit, iar eficienţa şi productivitatea noastră au de suferi.

Factorii care pot genera stresul

Sunt mai mulţi factori care pot genera situaţii de stres în viaţa noastră. Un dezastru natural, cum ar fi cutremure sau inundaţii, pierderea locului de muncă, a unei persoane dragi sau a locuinţei, lipsurile financiare, îmbolnăvirea, probleme în cuplu, chiar şi lipsa de încredere în propria persoană sau nemulţumiri referitoare la aspectul fizic. Toate pot duce la zile, săptămâni sau chiar luni stresate, greu de gestionat. Specialiştii au observat în studiile realizate că rapiditatea cu care se desfăşoară lucrurile în zilele noastre noastră ne inspiră un sentiment de lipsă de control care ne dă o stare de agitaţie interioară. Chiar şi conectarea permanentă la locul de muncă prin intermediul emailul şi a telefonului mobil contribuie la meninţerea unei stări de stres. Cel mai important factor care declanşează stresul în viaţa noastră rămână timpul tot mai puţin pe care îl petrecem acasa, cu prietenii şi cu familia.

Femeile şi bărbaţii în faţa stresului

Stresul dă bătăi de cap atât femeilor cât şi bărbaţilor. Fiecare reacţionează diferit însă – femeile tind să se panicheze, în timp ce bărbaţii sunt mai impulsivi şi agresivi. „Sunt discuţii nenumărate vizavi de cine e mai vulnerabil în faţa stresului – femeia sau bărbatul. Unii spun că femeile, alţii spun că din contra, organismul femeilor se poate proteja de efectele hormonilor de stress prin hormonii sexuali feminini, în special estrogenul. Eu cred că ţine doar de profilul fiecărei persoane. Indiferent de sexul persoanei, pe termen lung stresul poate declanşa afecţiuni neuropsihiatrice”, ne-a declarat Valentin Boldea.

Soluţii şi tehnici de combatere a stresului

Specialiştii spun că totul ţine de atitudinea noastă şi de felul în care decidem să ne tratăm probleme. În primul rând nu trebuie să te învinovăţeşti sau să îi învinovăţeşti pe alţii pentru situaţia în care te afli. Următorul pas este de aţi stabili scopuri şi obiective realiste, pe care să le poţi atinge. Nu-ţi aduce singur frustrări şi stabileşteţi din start priorităţile. Nu trebuie doar să munceşti. Poţi să te şi opreşti pentru un timp şi să te bucuri de realizările tale. În relaţiile cu ceilalţi este recomandată o comunicare pozitivă, sinceră şi o rezolvare rapidă a conflictelor care apar. O stimă de sine pozitivă, optimismul, asertivitatea în comunicare şi autoeficacitatea sunt premisele pentru prevenirea stresului. Iar atunci când e nevoie, nu ezita să soliciţi ajutor de specialitate.