Cum funcţionează efectul de turmă la români. Psiholog: „Le permite unor indivizi să creadă că se ascund, dar şi să se manifeste violent“

Mulţi dintre noi preferă turma pentru că îşi pot ascunde manifestările violente Foto: Adevarul.ro

De la statul la coadă şi până la cumpăratul de produse pe care nu le folosesc niciodată, românii au dezvoltat un adevărat spirit de turmă. Psihologic, această tendinţă de a urma un grup, fără a trece prin filtrul gândirii posibilele consecinţe, se explică prin programările la care am fost supuşi.

Când vorbim despre efectul de turmă, acesta trebuie înţeles ca o acţiune la care individul participă mai mult sau mai puţin conştient. Cert este un lucru. Efectul de turmă se manifestă altfel la fiecare individ în parte. Astfel, într-un fel se manifestă efectul de turmă la suporterii unei echipe de fotbal şi cu totul altfel se întâmplă la cei care participă la o demonstraţie, la o grevă sau la o revoluţie.

Fiecare persoană va reacţiona diferit, în funcţie de nivelul lui de intelectualitate, de specificul său psihologic şi emoţional.

”Într-o turmă intră, de regulă, persoanele slabe, care preferă un şef, persoanele incapabile să ia o decizie, persoanele leneşe, tocmai pentru că turma le permite unor indivizi să creadă că se ascund, că se pierd în anonimat, dar şi pentru că pot să se manifeste violent, stare pe care singuri, ca indivizi, nu o pot manifesta. Aceste persoane preiau din curajul celor mulţi”, explică psihologul Stelian Chivu.

Important de amintit este că, atunci când se manifestă individualitatea în cadrul unei turme, atunci apare liderul, fiind vorba de o persoană care se consideră capabilă să conducă acel grup.

Stăm la coadă pentru  a primi validare

Omul s-a obişnuit să trăiască în turmă încă din cele mai vechi timpuri. Grupul îl proteja, îl susţinea, câteodată îl şi hrănea, deci îi dădea o anumită siguranţă. De aici şi efectul de turmă pe care mulţi dintre noi îl resimt. ”La români, efectul de turmă a crescut uşor şi s-a rafinat în ultimii zeci de ani. Poate părea surprinzător, dar putem vorbi de un efect de turmă mai pronunţat la IT-işti, care au tendinţa de a urma cam tot ceea ce face grupul din care ei fac parte. E cazul jocurilor care sunt jucate doar pentru că cei din anturajul lor o fac. Nu mai vorbesc acum de nebunia cu prinsul pokemonilor, care este deja un fenomen mondial”, susţine Stelian Chivu.

Românii au o întreagă istorie a efectului de turmă. Pe vremea comuniştilor, conaţionalii noştri stăteau la coadă pentru a-şi achiziţiona produsele de bază (pâine, zahăr, ulei). Acum ei stau la coadă pentru socializare, dar şi pentru a se descărca de problemele zilnice şi a primi aprobare din partea celor din jur.

”Grupul le crează multora un confort pe care nu îl conştientizează. Când individul are o frică în interior, are o emoţie, are tendinţa să se victimizeze. Singur nu o poate face şi atunci apelează la turmă, de unde poate apărea salvatorul. Se va găsi cineva acolo să îl compătimească, să îl salveze sau să îl încurajeze”, detalizează Stelian Chivu.

Trei paşi ca să scăpăm de efectul de turmă

Efectul de turmă se manifestă extrem de puternic în cazul unor calamităţi, războaie şi chiar la anumite sărbători. Din studiile efectuate, efectul de turmă este mai pronunţat la persoanele cu un nivel scăzut de educaţie, dar şi cei care au diverse temeri. Intervine practic o depersonalizare, iar nivelul inteligenţei scade atunci când faci parte dintr-o mulţime, cu rezultate negative asupra gândirii.

Cu alte cuvinte, individul nu mai gândeşte, pentru că gândesc alţii pentru el. Aceste persoane sunt atrase de turmă, pentru că acolo este singurul loc unde pot spune că sunt în elementul lor.

Soluţia pentru a scăpa de efectul de turmă este conştientizarea şi informarea, dar şi demitizarea unor culte, care sunt extrem de puternic înrădăcinate. Efectul de turmă conduce practic la scăderea conştiinţei individului, cu efecte devastatoare asupra persoanei în cauză.

Există trei paşi pentru a scăpa definitiv de efectul de turmă. Primul este analiza, în sensul de a conştientiza, de a trece prin filtrul gândirii acţiunile pe care le generează grupul din care faci parte.

Al doilea element este trezirea, ce determină opţiunea individului de a urma sau nu grupul în ceea ce urmează să facă. Ultimul pas este schimbarea, ceea ce înseamnă că, la modul concret, individul acţionează, separându-se de grup atunci când acţiunile sale ar însemna încălcarea legii sau a codului său etic.

”Individul care trece de aceste trei etape, are deja o coloana vertebrală. El are un anumit nivel intelectual, are o orientare psihică şi psihologică extrem de bine definite, nivelul lui emoţional este controlabil şi controlat de el, iar manifestările sale fizice sunt în umbra primilor doi paşi, în sensul că dacă gândeşte, va trăi şi va acţiona în funcţie de gândurile şi emoţiile sale”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.