Cum erau ameninţate victimele temuţilor escroci prin metoda „Acoperişul“: „Firma este a lui Sile Cămătaru“
0
O sentinţă prin care patru persoane au fost condamnate pentru înşelăciune prin metoda „acoperişul” scoate la iveală modul în care erau ameninţate victimele în momentul în care refuzau să facă jocul escrocilor. Una dintre victime a fost ameninţată chiar cu „Sile Cămătaru”.
Curtea de Apel Galaţi a pronunţat în cursul lunii decembrie 2021 sentinţa finală în dosarul uneia dintre cele mai periculoase grupări de escroci prin metoda „Acoperişul”. Procurorii DIICOT au trimis în judecată patru membri ai unui clan de romi acuzaţi că au înşelat şi şantajat cel puţin 36 de persoane, de la care au încasat peste 600.000 de lei şi aproximativ 30.000 de euro.
Cei patru escroci trimişi în judecată şi condamnaţi sunt Gabor Balasz – liderul grupării (şapte ani de închisoare), George Arghirea Bot (doi ani de închisoare cu executare), Boby Gavrilă Gabor (doi ani şi opt luni de închisoare cu executare), Radu Caluschi (doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare).
Escrocheria în patru paşi
Sentinţa de condamnare a escrocilor care au înşelat zeci de oameni din mai multe judeţe arată că înşelăciunea era pusă în practică în patru paşi.
Pasul 1. Identificarea victimelor, prin intermediul site-urilor de anunţuri. Escrocii se promovau pe internet ca profesionişti în domeniul acoperişurilor.
Pasul 2. Prezentarea sub identitate şi calitate falsă. Potrivit DIICOT, după ce erau contactaţi de victime, escrocii se prezentau sub identitate falsă, pozând în reprezentanţi ai unei firme serioase în domeniul refacerii acoperişurilor.
Pasul 3. Întocmirea actelor. Pentru a le câştiga încrederea şi pentru a dovedi că sunt serioşi, escrocii foloseau o firmă prin intermediul căreia le întocmeau clienţilor contracte şi facturi sau chitanţe.
Pasul 4. Înşelăciunea şi şantajul propriu-zis. În această etapă, escrocii treceau la decopertarea acoperişurilor, iar sub diferite pretexte umflau preţul lucrării. „Pretinsele extinderi ale lucrărilor de reparaţie s-au efectuat fără consultarea persoanelor vătămate, depăşind în cele din urmă solicitările iniţiale ale acestora.
În momentul în care membrilor grupului infracţional li se comunica de către persoanele vătămate faptul că preţul pretins era exagerat de mare, sau că au fost executate extinderi de lucrări nesolicitate, aceştia deveneau agresivi atât în limbaj, cât şi în atitudine”, susţin procurorii DIICOT, a căror anchetă a fost validată de judecători.
„Firma îi aparţine lui Sile Cămătaru”
Victimele escrocilor, audiate în dosar, au povestit cum au ajuns să fie ameninţate pentru că nu au fost de acord să achite suma „umflată” de escroci. Spre exemplu, una dintre victime a declarat că s-a înţeles cu „meseriaşii” pentru un preţ de 3.500 de euro, iar în momentul în care au semnat contractul suma a ajuns la 5.000 de euro.
Partea vătămată a acceptat şi acest preţ, iar după ce lucrările au început, escrocii au spus că pentru a fi terminat acoperişul e nevoie de 16.000 de euro, lucru cu care proprietarul nu a fost de acord. În acel moment, proprietarul a fost ameninţat că i se ia casa şi va fi omorât.
Într-un alt caz, un proprietar a povestit că în momentul în care a avut nevoie de realizarea unei lucrări de înlocuire a unui acoperiş a sunat la un număr la care i-a răspuns un bărbat care s-a recomandat „reprezentant al firmei Bilka”. Victimei i s-a spus că preţul estimativ pentru înlocuirea unui acoperiş de 150 de metri pătraţi este aproximativ 5-6.000 de euro.
Înainte de începerea lucrării, escrocii i-au cerut victimei un avans de 2.000 de euro. Pe parcursul lucrării, au mai cerut 2.000. În continuare, deşi nu era gata nici 10 la sută din lucrare, escrocii continuau să ceară bani. Simţindu-se păcălită, victima a cerut stoparea lucrării, iar printr-o rudă i-a contactat pe escroci, cerându-le banii înapoi. În momentul în care ruda victimei l-a sunat pe unul dintre escroci, i s-a spus că „firma îi aparţine lui Sile Cămătaru” şi ar fi bine ca victima „să-şi vadă de treabă”.
„Din acest motiv, atât persoana vătămată, cât şi rudele sale au încetat să mai efectueze vreun demers în recuperarea sumelor de bani achitaţi”, au arătat procurorii.
Explicaţia judecătorilor care au pronunţat sentinţa finală
Judecătorii Curţii de Apel au arătat în sentinţa de condamnare definitivă a escrocilor că nu pot să „ignore modalitatea concretă în care inculpaţii au acţionat, precum şi faptul că recurgeau la presiuni şi ameninţări făţişe sau voalate, fie cu acte de violenţă, fie cu lăsarea imobilelor decopertate sau cu luarea materialelor fixate pe acoperişuri, fie prin nepărăsirea incintei imobilului până la achitarea preţului pentru a obţine de la persoanele vătămate sumele de bani pretinse”.
„În lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor judiciare, există riscul ca alte persoane să se implice în activităţi infracţionale similar şi generează în rândul membrilor societăţii un sentiment de indignare şi de neîncredere în activitatea de înfăptuire a justiţiei”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Galaţi, care este definitivă.
Se încarcă comentariile...
