Astronomul român care a descoperit mai multe stele variabile. Formează astrofizicieni şi „recuperează“ asteroizi pierduţi de sub observaţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ovidiu Tercu, muzeograf şi astronom la Observatorul Astronomic Galaţi, este pasionat de mic copil de astronomie. A crescut construind avioane şi nave, iar construcţia telescopului de la Observatorul Astronomic din Galaţi s-a făcut după indicaţiile sale, în prezent fiind chemat în calitate de expert pentru realizarea unor obiective similare în mai multe oraşe mari ale ţării.

Ovidiu Tercu (46 de ani), astronom  şi coordonatorul secţiei Planetariu şi al Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă“ din Galaţi, a fost fascinat de corpurile cereşti de când se ştie. Îşi aminteşte că era pasionat de astronomie din copilărie, când urmărea documentarul „Cosmos“ la televizor, prezentat de cunoscutul astronom american Carl Sagan. 

Construia avioane şi navomodele, iar în clasa a VII-a a primit o carte, intitulată „De la Pământ la stele“, prin care a învăţat cum să practice ştiinţa ca amator. „Chiar la primul capitol îţi dădeau indicaţii cum să construieşti un mic observator astronomic, cum să îţi faci o lunetă şi cum să faci observaţii astronomice“, îşi aminteşte Ovidiu.

Cu banii obţinuţi din colindat şi având deja experienţă practică, şi-a construit primul telescop în curtea bunicii pentru a avea un câmp vizual mai larg. „Mare lucru nu am observat, fie vorba între noi, dar toate aceste activităţi mi-au deschis dorinţa de a învăţa cât mai multe lucruri“, spune astronomul.

A încercat să facă rost de cărţi de astronomie, dar era foarte greu în perioada comunistă. Însă, prin intermediul unor prieteni, a realizat o bibliotecă cu cărţi de specialitate, pe care a şi adus-o la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, unde va rămâne după ce se va retrage din activitate. Sunt cărţi vechi, cu o mare valoare istorică, iar ele poartă chiar semnătura autorilor, cu care Ovidiu a reuşit să intre în contact după 1989.

Ar fi putut urma Facultatea de Fizică la Bucureşti, dar pentru că este puţin comod şi mai conservator, cum singur se descrie, a rămas în Galaţi, unde a absolvit Facultatea de Mecanică, iar în urmă cu câţiva ani a urmat studii postuniversitare pe specializarea Astronomie la Facultatea de Fizică din Craiova. Cunoştinţele de mecanică i-au folosit mai târziu în munca de astronom, iar cunoştinţele de matematică şi fizică sunt materii de bază în astronomie, astfel că nu are regrete în privinţa studiilor universitare. 

„Un observator este o zonă foarte tehnică. Multe lume nu realizează asta. Degeaba eşti un bun astronom sau astrofizician, dacă nu eşti bun şi ca inginer. La marile observatoare din lume, inginerii sunt mult mai mulţi decât astronomii. Când s-a construit observatorul astronomic de la Galaţi, cunoştinţele pe care le aveam m-au ajutat să dau temele de proiectare către arhitecţi. Acum ofer consultanţă în ţară, când sunt solicitat, pentru construcţia de observatoare astronomice“, explică astronomul.

„Observăm liniştea nopţii“

Îi place să lucreze noaptea, pentru că munca de astronom presupune şi acest lucru, deşi mulţi specialişti în domeniu se mulţumesc să prelucreze datele obţinute de la telescoape. Are şi o expresie pe care o foloseşte des: „Observăm liniştea nopţii“. Analizează corpurile cereşti din camera de control a telescopului, unde informaţiile sunt preluate şi prelucrate de calculatoare, dar îi place să iasă şi pe teresa de observaţie, aşa cum făceau odinioară vechii astronomi. Observarea vizuală a stelelor cu telescopul o face doar pentru popularizarea astronomiei, dar şi pentru educarea publicului larg în legătură cu această fascinantă ştiinţă.

image

„Observaţiile ştiinţifice cu ochiul s-au făcut până la jumătatea secolului al XIX-lea, înainte de apariţia fotografiei. Astronomii trebuiau să ştie să şi deseneze bine, pentru că ce observau prin telescop, îşi notau şi desenau. După apariţia fotografiei, astronomii au folosit placa fotografică pentru observaţiile pe care le făceau. Astăzi, observaţiile astronomice se fac prin intermediul unor camere, cea mai cunoscută fiind camera SSD, un aparat de fotografiat folosit numai în astronomie“, explică Ovidiu.

Asteroizii, potenţial pericol

Prin munca sa a adus Observatorul Astronomic de la Galaţi pe locul opt în Europa şi pe locul 40 în lume în ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a efectuat asupra asteroizilor şi cometelor, în urma raportării a peste 1.100 asemenea corpuri cereşti şi a peste 11.000 de poziţii ale acestora. În preajma Pământului sunt mulţi asteroizi, existând posibilitatea ca unul dintre aceştia să lovească Terra la un moment dat, cum s-a şi întâmplat în trecut. S-au şi făcut multe filme în ultimii ani pe acest subiect, iar în prezent există numeroase observatoare în lume care monitorizează aceste corpuri cereşti. 

„Prin observaţiile făcute de noi, am contribuit nu numai la confirmarea existenţei unor asteroizi, dar şi la calcul orbitei lor“, punctează astronomul. A făcut şi ceea ce în limbaj de specialitate se numeşte „recovery“, însemnând recuperarea unor asteroizi pierduţi. Aceste corpuri celeste au fost pierdute de sub observaţie la un moment dat, iar Ovidiu le-a regăsit cu telescopul de la Galaţi, ajutând astfel la stabilirea traiectoriei pe care au urmat-o asteroizii.

image

A descoperit, de asemenea, mai multe stele variabile, inclusiv unele stele de tipul W Ursae Majoris – binare de contact – care au adus numele Galaţiului în cataloagele de obiecte cereşti, şi a observat şi mai multe planete din afara sistemului solar, o premieră pentru România. „Am făcut aceste descoperiri cu Andrei Marian Stoian, Alexandru Dumitriu şi Vlad Tudor, membrii Astroclubului «Călin Popovici», care funcţionează pe lângă Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi“, ţine să precizeze astronomul. Stelele variabile sunt intrinseci sau extrinseci. Cele intrinseci au o variaţie a strălucirii datorită unor fenomene de natură internă, în timp ce la stelele variabile extrinseci variaţia are cauze externe.

Formează astrofizicienii de mâine

În paralel, Ovidiu Tercu desfăşoară şi o importantă activitate educativă în astronomie, deschisă către publicul de toate vârstele, dar în special către elevi, care au obţinut, la rândul lor, rezultate remarcabile la olimpiadele interne şi internaţionale din domeniul astronomiei.

image

Cel mai important program iniţiat de Ovidiu este astroclubul „Călin Popovici“, care presupune numeroase activităţi, cum ar fi taberele de astronomie. O parte dintre cei care au urmat acest program sunt în prezent doctori în astrofizică, cum este cazul Danei Lăcătuş, care activează în prezent în Australia, şi Ciprian Vântdevară, coordonatorul Planetariului şi Observatorului din Bârlad. Şi mai important de menţionat este că Ovidiu Tercu se ocupă în prezent de programul de pregătire pentru proba observaţională a Olimpiadei de Astronomie şi Astrofizică.

„Am vrut să vă ofer vouă ceea ce nu am avut când eram copil“, le spune Ovidiu copiilor care vin să viziteze observatorul care este deschis publicului, dar are şi un pronunţat rol educaţional. Prin urmare, cei dornici să afle mai multe despre astronomie, copii sau adulţi deopotrivă, pot face acest lucru la un nivel avansat. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite