Artistul care a restaurat „Cuminţenia pământului“: „Aveam pistoale în dotare, ca să nu fim jefuiţi. Se ştia valoarea uriaşă a lucrărilor lui Brâncuşi“
0Gheorghe Andreescu, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti din Galaţi, povesteşte cum a participat, în 1979, la restaurarea capodoperei lui Constantin Brâncuşi. Plasticianul are la activ numeroase alte restaurări celebre, cum ar fi bustul lui Carol Davila, dar şi refacerea de 26 de ori a mâinii muzei de la statuia de la Galaţi a lui Eminescu.
Artistul plastician Gheorghe Andreescu (70 ani), din Galaţi, are şi o latură mai puţin cunoscută publicului: cea de restaurator al operelor unor mari artişti. De-a lungul anilor, prin mâna lui Gheorghe Andreescu au trecut câteva opere excepţionale, printre care „Cuminţenia pământului“ a lui Constantin Brâncuşi, bustul lui Carol Davila (de acelaşi autor) sau prima statuie din România a lui Mihai Eminescu, realizată la Galaţi, în 1911, de Frederic Storck.
Amintirile artistului despre momentele în care s-a ocupat de restaurarea amintitelor opere sunt deosebit de valoroase, căci scot la iveală aspecte şi întâmplări la care publicul larg nu are, de regulă, acces.
Pază formidabilă
Prima restaurare a operei lui Brâncuşi, „Cuminţenia pământului“, s-a făcut în anul 1979, restauratorii având misiunea de a înlătura efectele cutremurului din 1977 asupra lucrării. De altfel, Gheorghe Andreescu demontează, în amintirile sale, mitul cum că statuia ar fi fost afectată de proasta manipulare.
„Este un mit acea poveste cu şurubul folosit la fixare. De fapt, lucrarea a căzut de pe suportul pe care se afla, la Muzeul Naţional de Artă, în timpul cutremurului din 1977. Asta a produs nişte spărturi la piciorul drept, la nas şi la un umăr. Restaurarea a avut ca scop să reparăm aceste spărturi şi să găsim o soluţie mai bună de fixare pentru expunere“, povesteşte Gheorghe Andreescu.
Cuminţenia pământului, la mutare. FOTO Inquam
Artistul gălăţean nu ajunsese întâmplător în colectivul de restauratori ai capodoperei lui Brâncuşi, condus de reputatul profesor Ion Olteanu Stâncă. Înainte de a fi desemnat să se ocupe de „Cuminţenia pământului“, fusese timp de trei ani şi jumătate restaurator la Muzeul Peleş, apoi alţi doi ani la Muzeul Naţional de Artă al României. Avea deja un nume în lumea specialiştilor în restaurare români, iar mai devreme se ocupase de bustul lui Carol Davilla, realizat tot de către Brâncuşi.
Cât priveşte restaurarea „Cuminţeniei pământului“, Gheorghe Andreescu povesteşte că a fost un demers complicat, din cel puţin două puncte de vedere. „În primul rând, era vorba de responsabilitatea faţă de realizarea lucrării în condiţii perfecte. A trebuit să studiez, să iau de la capăt toată evoluţia, concepţia care a stat la baza executării lucrării. A trebuit să studiez istoricul ei, să fac referate de specialitate, a trebuit să fiu incubat în această cercetare ştiinţifică“, povesteşte artistul.
Responsabilitate covârşitoare
Însă latura cea mai ciudată era legată de măsurile excepţionale de securitate luate pentru a feri opera de artă de eventualii jefuitori. „Era o pază extraordinară, cu oameni înarmaţi. Exista teama de un jaf, căci se ştia deja valoarea uriaşă la care ajunseseră lucrările lui Brâncuşi pe piaţa de artă. Am fost obligat şi eu să port pistol la mine, iar responsabilitatea a fost covârşitoare“, îşi aminteşte Gheorghe Andreescu.
Cât despre restaurarea în sine, artistul gălăţean a povestit că s-au folosit materiale de avangardă pentru acele tipuri: „S-a luat material (n.r. - opera este dintr-un calcar crinoidal, extras din catacombele Parisului) din spatele lucrării şi s-a amestecat cu răşini epoxidice de tip araldit, de origine englezească“.
Gheorghe Andreescu crede că statul român are datoria patriotică de a cumpăra „Cuminţenia pământului“, chiar dacă donaţiile nu vor acoperi preţul. „Este o avere naţională ce trebuie salvată cu orice preţ“, spune Andreescu.
Refacere până la obsesie
Un alt episod interesant şi intens mediatizat din cariera artistului Gheorghe Andreescu este legat de o altă lucrare celebră: prima statuie a poetului naţional Mihai Eminescu, amplasată în parcul din centrul oraşului Galaţi.
Lucrarea, realizată de maestrul Frederic Storck în anul 1911, în urma unei subscripţii publice, a fost inaugurată cu mare fast (printre cei 75 de semnatari ai actului se inaugurare se numără Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, C.C. Arion, Mihail Sadoveanu, Jean Bart, Emil Gârleanu, Ion Minulescu, Frederic Storck) şi a avut un trai liniştit vreme de câteva decenii, fiind un simbol al căsătoriei la malul Dunării.
Statuia lui Mihai Eminescu, la Galaţi FOTO C. Crângan.
Fiind în imediata apropiere a Casei Căsătoriilor, opera lui Stork (bust monumental al poetului, având pe parte din faţă a soclului statuia muzei acestuia, purtând o făclie), ajunsese de departe cel mai fotografiat şi mai frecventat loc din oraş.
Însă după 1990 a început nebunia. Ani de-a rândul, statuia a fost vandalizată, atât în preajma comemorării, cât şi a aniversării poetului, de către o persoană care nu a fost niciodată identificată şi care distrugea sau fura mâna muzei.
Evident, pentru restaurare s-a apelat cel cel mai cunoscut şi apreciat restaurator din Galaţi: Gheorghe Andreescu.
„Am făcut 26 de replici ale mâinii muzei lui Eminescu. La început sculptate în marmură, apoi, după ce mi-am dat seama că este un demers de Sisif, am turnat replici în ghips. În cele din urmă am făcut replicile în marmură artificială”, spune artistul.
În cele din urmă, pentru a stopa nebunia, autorităţele locale au decis să instaleze în zona statuii mai multe camere de supraveghere. Chiar şi aşa, mâna statuii s-a mai furat o dată, în 2013. „Ultima dată când fost vandalizată mâna, camerele de luat vederi au surprins momentul, dar nu au reuşit pe deplin pentru că era noapte. În tot cazul, siluetele surprinse dansau obscen, făceau gesturi obscene. Nu suntem ceea ce am visat să ajungem ca naţie”, spune Gheorghe Andreescu.
Cine este Gheorghe Andreescu
Este născut în 29 iulie 1946, la Galaţi. A terminat Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1973) şi Facultatea de Muzeografie-Muzeologie (1981). Este sculptor, gravor, restaurator, muzeograf, dar şi colecţionar de artă.
De-a lungul carierei a lucrat pentru Muzeul Peleş, Muzeul Naţional de Artă, Biblioteca VA Urechia, Muzeul de Artă Vizuală. Are zeci de expoziţii în România şi în străinătate.
A primit numeroase distincţii, printre care şi „Meritul Cultural" clasa a II-a, acordat de Preşedinţia României în 2004.
Despre „Cuminţenia pământului”
Cuminţenia pământului FOTO Arhiva Adevărul
Lucrarea „Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Este realizată din calcar crinoidal extras din catacombele Parisului, mai exact din grotele Savonnieres.
Dimensiunile statuii sunt, conform fişei întocmite de Muzeul Naţional de Artă, de 51x17,8x 25,3 centimetri, cu un soclu din travertin de 9x20x27 centimetri (adăugat în 1981).
În prezent, statul român încearcă să cumpere opera de la proprietarul acesteia. Campania de susţinere a subscripţiei naţionale pentru achiziţia lucrării „Cuminţenia pământului”, lansată în luna mai de Guvernul României şi Ministerul Culturii, se va derula până pe 30 septembrie 2016, suma totală care trebuie strânsă fiind de şase milioane de euro. Până la data de 1 august s-a strâns o sumă de 361.098 de euro.
Se încarcă comentariile...
