Poveste electorală de acum 81 de ani cu academicianul Constantin C. Giurescu, venit înarmat din greşeală la secţia de votare din Adjud

Marele istoric Constantin Giurescu a fost nevoit să facă faţă unui proces desfăşurat la Tribunalul Putna, în urma căruia a fost achitat, după ce a venit cu revolverul la el la votarea din 1933.

Academicianul Constantin C. Giurescu, născut la Focşani în 1901, a fost unul dintre cei mai importanţi istorici ai României, activitate preluată de fiul său, cunoscutul istoric contemporan Dinu C. Giurescu.

Între mai 1930 şi iulie 1943 au fost mulţi cei care ciuleau urechea la radio când venea ora conferinţelor ţinute de Constantin C. Giurescu pe teme de istorie românească.

Profesorul se adresa atunci marelui public, preţ de 15 sau 30 de minute, fermecându-l cu poveşti documentate despre marii voievozi, despre târgurile dispărute ale ţării sau vechile ei judeţe, relatând cum se împărţea dreptatea odinioară pe aceste meleaguri şi ce gusturi de lux aveau boierii, dar si multe alte întâmplări din vremurile demult apuse. 

Marele istoric a fost în anul 1933, pe vremea când desfăşura o bogată activitate ştiinţifică şi candida pentru un loc de deputat în Parlamentul României,  protagonistul unui  incident care dezvăluie multe despre modul cum se desfăşurau alegerile pe aceste meleaguri.

Pe 20 decembrie 1933, în ziua de alegeri generale  pentru deputaţi, a venit la  sala de alegeri a circumscripţiei Adjud  având  asupra sa un revolver.

În declaraţia dată la Procuratură  profesorul universitar  scria că avea permis de port armă  eliberat de Prefectura de judeţ,  iar acest act l-a solicitat  din cauza riscurilor la care putea fi  expus în timpul campaniei electorale,  făcând drumuri lungi şi adesea noaptea.

„În dimineaţa zilei de votare  a venit până înaintea localului de votare  şi ştiind că legea interzice accesul în sala de votare cu arme, a predat revolverul unui însoţitor al său,  neştiind că prin acest lucru comite o altă ilegalitate.   A venit cu arma până în faţa sălii de vot pentru că i-a fost frică, din pricina  numeroaselor ameninţări pe care le-a primit în acele zile.  Seara, în sala de vot, mai multe persoane,  printre care şi un maior,  au intrat în clădire şi  au cerut percheziţionarea  celor prezenţi acolo.  Însoţitorul lui C C Giurescu, temându-se pentru viaţa acestuia, a intrat în sală, uitând de arma pe care i-o predase istoricul.  Când a fost întrebat dacă are arme asupra sa, acesta a scos revolverul şi l-a predat comisiei  întrunite ad-hoc  în zona de vot. La audieri a consemnat că C. Giurescu îi înmânase pistolul înainte de a intra în sala de vot, iar în ceea ce priveşte legitimitatea purtării unei arme de către profesor, a relatat că înainte cu  două zile  de alegeri, C. Giurescu fusese luat  de piept în plin centrul oraşului de o persoană  cu gândul de a-l bate. Atunci a hotărât profesorul să se înarmeze şi a solicitat permis de armă la autorităţi”, povesteşte istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

În interogatoriul dat în fata procurorului Constantin Giurescu a spus că a cumpărat legal acel pistol, dar înainte de a intra în sala de vot l-a încredinţat  omului său de încredere, cu rugămintea de a i-l duce la gazda pe care o luaseră în Adjud.  Nu-şi explică de ce  nu i-a îndeplinit dorinţa, dar pune acest lucru pe seama grijii pe care i-o purta acesta.

În urma  procesului,  profesorul şi prietenul său  au fost  achitaţi, iar  revolverul a fost înmânat proprietarului.

Cele 30 de zile de puşcărie pe care le  putea face marele nostru istoric pentru această faptă au fost însutit executate în închisoarea de la Sighet, pentru o condamnare pronunţată de regimul comunist pentru o vină inexistentă a marelui profesor.

Mai puteţi citi:

Votul, interzis norodului acum 100 de ani. Cât plăteau românii înstăriţi pentru a-şi exprima opţiunea politică

Până în anul 1917, votul în România era exercitat doar de o categorie redusă a populaţiei. I se spunea votul cenzitar, sistem care recunoştea calitatea de alegător doar cetăţenilor care aveau un anumit venit anual.

Românii şi şeful statului. Cum ar fi arătat ţara dacă ar fi votat doar Moldova şi Oltenia? Ardealul şi Banatul, o altă Românie

Alegerile prezidenţiale din 2009 au fost un prilej pentru un grup de sociologi clujeni să efectueze un studiu riguros referitor la comportamentul electoral al românilor de-a lungul celor şase cicluri electorale pentru alegerea preşedintelui din ultimii 25 de ani.