Focşani: (PORTRET) Radu Bîrsă este preotul care slujeşte în limbajul semnelor

Radu Bîrsă "vorbind" despre Dumnezeu în limbajul semnelor.

Şi-a împlinit visul de a le predea elevilor şcolii în care a învăţat. Pentru că nu are parohie, ţine slujbe pentru surdomuţi într-o cameră mortuară.

Radu s-a născut surdomut. La vârsta de un an şi opt luni, mama lui a constatat că fiul ei nu vorbeşte şi s-a dus cu el la medic. Chiar dacă a stat mai bine de un an într-un spital de specialitate, starea lui Radu nu s-a îmbunătăţit aşa că părinţii lui au fost nevoiţi să-l înscrie la singura şcoală pentru surzi din judeţ, „Elena Doamna", din Focşani. În continuare a urmat Şcoala profesională pentru surzi de la Iaşi obţinând calificarea de lăcătuş mecanic.

Citiţi şi: Toaca a răsunat pentru Sfinţii Trei Ierarhi

Preot pentru surzi

Pentru că el însuşi nu avea cum să meargă la slujbă sau să se spovedească a hotărât să să-şi continue studiile în domeniul teologiei. A urmat cursurile Seminarului teologic la Curtea de Argeş şi apoi ale Facultăţii de Teologie Didactică şi Asistenţă Socială din Piteşti. În prezent, este masterand, studiile sale fiind pe tema „Misiune şi slujire în limbajul mimico - gestual".

Cea mai mare bucurie a lui este aceea că le poate oferi semenilor surdomuţi posibilitatea să asiste la o slujbă, să-şi mărturisească păcatele şi să se îmbogăţească spiritual. „Am vrut de la început să fiu profesor de religie la şcoala la care am învăţat şi să mă întorc deoarece am părinţii aici şi încă mă mai ajută. În al doilea rând, am ţinut să mă întorc deoarece surdomuţii din Vrancea nu au unde să meargă la biserică întrucât nu mai este alt preot care să ţină slujbe pentru ei. Nici un alt preot nu ştie limbajul semnelor şi nu îi poate spovedi ca să îşi liniştească sufletul", ne-a spus Radu.
Slujbe în camera mortuară

Pentru că nu are o biserică în care să slujească, Radu ţine slujbele religioase în camera mortuară de la Parohia Precista, situată pe bulevardul Unirii. Asta când în capelă nu este depus vreun mort sau când nu este sărbătoare mare şi sala este foarte solicitată. La slujbele preotului Bîrsă vin cei 50 de elevi surdo-muţi de la şcoală, dar şi adulţii surdomuţi din judeţ. Tânărul preot intenţionează să înceapă demersuri pentru construirea unei biserici destinate surdomuţilor. Din păcate pentru el, din cauza handicapului pe care îl are, nu poate convinge potenţialii sponsori.

„Vrem să facem o biserică pentru că în camera mortuară este foate frig. Abia rezistăm la slujbecând e ger, iar când este o sărbătoare nu avem loc de ceilalţi şi nu se ţin slujbele. Suntem şi noi creştini şi e firesc ca tocmai atunci să ne ţinem slujba", ne-a spus descumpănit tânărul preot. Pentru că nu are parohie, Radu Bârsă nu primeşte salariu pentru slujbele pe care le oficiază.

Ar face însă orice pentru susţinerea comunităţii surdomuţilor din care face parte. Vrea să pună pe picioare o asociaţie a membrilor acesteia şi face deja demersuri pentru obiţnerea spaţiului. Pe lângă toate acestea, Radu organizează, la şcoală, concursuri de fotbal şi expoziţii de pictură.

Cea mai mare fericire a preotului Bîrsă este aceea de a-i fi alături soţiei sale, Cristina, o tânără surdo- mută pe care a întâlnit-o în facultate, în timp ce aceasta urma cursurile speciale de asistenţă pentru persoane cu deficienţe.

Întrebări şi răspunsuri:

Care a fost cel mai greu moment din viaţa dumneavoastră?

Cel mai greu mi-a fost când am ieşit în societate deoarece oamenii sunt indiferenţi la problemele celorlalţi. Prima dată s-a întâmplat asta la facultate. După ce am fost la mai multe şcoli speciale pentru surdo- muţi, am ajuns la facultate şi aici era doar o clasă pentru noi aşa că m-am lovit de lumea reală.

Care v-au fost cele mai frumoase momente din viaţa?

Când m-am căsătorit cu soţia mea, pentru că iubirea este fericire şi atunci când am fost hirotonit pentru că mi-am dorit foarte mult să fiu preot.

Ce-i place

Omenia. Îmi plac semenii cu suflet bun pe care nu îi lasă inima să facă rău aproapelui. Mă bucur când cineva se mărturiseşte la mine şi îşi descarcă sufletul. Este bine să ne ajutăm între noi.

Ce nu-i place

Nu-mi place faptul că persoanele care aud îi ignorăpe surdo-muţi. Sunt indiferenţi, râd de noi. Nu pot accepta să fim discriminaţi. Nu este bine nici pentru sufletele celor care fac asta. Este mare păcat !

Profil
NĂSCUT. 13 februarie 1978,Valea Sării
STUDII Facultatea de Teologie şi master pentru slujbe în limbaj mimico - gestual, Universitatea Piteşti.
OCUPAŢIE. Profesor şi preot.
FAMILIE. Căsătorit.