Dumitru Prunariu: „Cel mai puternic sentiment în Cosmos a fost când am văzut propria planetă în exteriorul ei“
0
Primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a început la 14 mai 1981 şi a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, la bordul staţiei orbitale „Saliut 6″.
Focşaniul a fost luni şi marţi, 30 şi 31 mai, capitala ştiinţei şi tehnicii, eveniment organizat în premieră de reşedinţa de judeţ a Vrancei.
Şi unul dintre invitaţii de marcă la prima ediţie a „Caravanei Ştiinţă & Imaginaţie” a fost Dumitru Prunariu, singurul român care a păşit vreodată în spaţiul cosmic.
De altfel, în luna mai, la 14 mai, s-au împlinit 41 de ani de la celebra misiune Soiuz 40 din anul 1981, din cadrul programului spaţial „Intercosmos”, la care a luat parte cosmonautul român care a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute.
Despre sentimentele care l-au încercat în acele momente, dar şi despre antrenamentele dure pe care a fost nevoit să le parcurgă până să fie selecţionat pentru misiune Dumitru Prunariu a vorbit numerosului public venit să-l cunoască.
Românul Dumitru Prunariu este unul dintre cei 590 de cosmonauţi ai planetei care au ajuns în spaţiul cosmic şi a precizat că a fost pasionat încă din copilărie de avioane, să înţeleagă cum zboară acestea sau de ce zboară.
„Tatăl meu, inginer, mi-a explicat în timp ce înseamnă un avion, de ce zboară, ce fenomene se produc. La început le-am luat ca atare, nu le-am înţeles că eram prea mic, m-am înscris la un cerc de aeromodele, am învăţat să construiesc modele, am învăţat ce înseamnă aerodinamică, mi-am dorit să construiesc avioane mai mari cu care să zbor eu însumi, m-am ocupat şi de rachetomodele şi dorinţa aceasta de a construi aparate de zbor şi de a zbura cu ele m-a însoţit în permanenţă. Am urmat cursurile Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, am devenit inginer de aviaţie şi am avut marea şansă să mă aflu la locul potrivit, la momentul potrivit pentru a afla despre selecţionările de candidaţi de cosmonauţi români şi să ridic mâna, la început mai mult din curiozitate şi să spun că vreau şi eu”, a precizat Dumitru Prunariu despre începuturile formării sale în acest domeniu.
Antrenat de un karatist din Focşani
Cosmonautul a făcut şi o dezvăluire în premieră, şi anume faptul că antrenorul care s-a ocupat de pregătirea sa fizică în timpul candidaturii sale pentru postul de cosmonaut a fost un cunoscut antrenor de karate din Focşani, Viorel Burlan, la rândul său ofiţer de aviaţie.
Viorel Burlan, antrenorul care l-a pregătit pe Dumitru Prunariu FOTO: Ştefan Borcea
„Noi, în momentul în care am fost selecţionaţi la unitatea de aviaţie de la Bacău, ni s-a impus un program de educaţie fizică consistent, substanţial. Eu eram inginer la o unitate de aviaţie din Braşov, unde munceam şi 12 ore pe zi, unde nu aveam timp de sport, nici regimul alimentar corespunzător nu-l urmam. Am fost duşi atunci toţi la un loc şi am început o pregătire intensă, inclusiv din punct de vedere fizic. Cel care a fost selecţionat să ne antreneze atunci a fost un locotenent major dat naibii, campion de judo, karate, cu cicatrice pe faţă, la viaţa lui se bătuse, făcuse sport de performanţă şi a fost ales de aviaţia militară ca cel mai competent să ne pregătească. Pe acesta îl chema Viorel Burlan, e focşănean şi se află aici în sală. Luăm de multe ori legătura şi ne aducem aminte de vremurile grele, dar şi bune, care au contribuit la formarea noastră, a celor care am făcut parte din primul detaşament de candidaţi cosmonauţi români”, a povestit cosmonautul Dumitru Prunariu.
România a pregătit doi cosmonauţi
Pentru misiunea Soiuz 40 din 1981 România a avut şi un cosmonaut de rezervă, care a performat alături de Dumitru Prunariu. Este vorba despre Dumitru Dediu, care făcea echipă cu un cosmonaut sovietic.
Cosmonautul Dumitru Prunariu FOTO: Facebook/Dumitru Prunariu
„Un zbor cosmic este atât de costisitor încât nu se riscă ca doar un singur echipaj să fie pregătit, pentru că nu poţi şti dacă se întâmplă la un moment dat ceva cu un membru al echipajului. Noi am fost două echipaje: eu împreună cu Leonid Popov şi Dumitru Dediu împreună cu Iuri Romanenko. Ne-am pregătit în paralel, dar în final rezultatele mele şi ale lui Popov au fost mai bune”, a spus Prunariu.
Cât de riscantă e o misiune cosmică
Despre riscurile misiunii de acum 41 de ani şi emoţiile prin care a fost nevoit să treacă, Prunariu spune că au fost trecute în plan secund din momentul în care a decis să se dedice total activităţii pe care şi-a ales-o. Statistic, până acum au murit 4,5% din cei care au zburat în spaţiul cosmic în timpul misiunii, fie la lansare, cum a fost naveta Challenger, fie la aterizare, cum a fost naveta Columbia.
Dumitru Prunariu a vorbit şi despre cel mai puternic sentiment care l-a avut în timpul misiunii, lucru pe care nu poate să-l perceapă decât cel care se află într-o altfel de situaţie.
„Toţi cei care au zburat în Cosmos au trecut prin aceeaşi fază şi de pregătire, şi de emoţii, şi de mândrie că suntem pământeni, cetăţeni ai acestei planete privind planeta din spaţiul cosmic. Desigur, emoţiile sunt destul de mari. Nu mi-a fost frică, pentru că frica a fost învinsă demult, din timpul pregătirii. Am avut tot felul de antrenamente complexe, care s-au făcut foarte ştiinţific. Le-am repetat de atâtea ori până ne-am obişnuit cu ele şi ni se păreau floare la ureche. Am învăţat toată teoria din spatele lor în ceea ce trebuie făcut ca să ne salvăm. Şi atunci am considerat că suntem stăpâni pe noi. Cel mai important sentiment îl ai când vezi propria planetă în exteriorul ei. Este un sentiment extraordinar să simţi cât de important este să te afli undeva deasupra planetei, deasupra atmosferei terestre şi să vezi acolo jos chestii grupate, cu un strat extrem de subţire albăstrui deasupra care reprezintă atmosfera terestră. Imaginea aceasta a unei atmosfere extrem de subţiri în jurul pământului, în interiorul căreia se desfăşoară viaţă, te face să realizezi că fără ea nu poate să existe fiinţele pământului”, spune cosmonautul.
Acum însă, pe Prunariu îl încearcă însă şi un sentiment de îngrijorare enormă, pentru că între timp atmosfera este poluată, fenomenele naturale se petrec în interiorul ei, încălzirea globală duce la numeroase probleme pentru omenire şi pentru planetă.
"Nu există reţetă pentru a fi cosmonaut"
Cosmonautul a spus că nu există o reţetă pentru a deveni cosmonaut, ci doar pasiunea care trebuie cultivată până la nivelul performanţei. Nu ştie dacă vreun român va mai ajunge vreodată în spaţiul cosmic, deşi în prezent Agenţia Spaţială Europeană (ESA) caută candidaţi din toată lumea pentru acest domeniu, fiind nevoie şi de calităţi psihologice foarte puternice pentru o astfel de selecţinare.
Dumitru Prunariu şi Alexandru Mironov, invitaţii administraţiei locale din Focşani FOTO: Ştefan Borcea
„Mi-as dori să fiu mentor pentru un alt doilea român care să ajungă în spaţiul cosmic.
Oamenii în spaţiul cosmic pot avea afecţiuni, pot avea probleme psihologice la un moment dat, mai ales dacă stau mulţi ani pe o planetă îndepărtată cum este planeta Marte. Acolo trăieşti şi te foloseşti doar de resursele naturale pe care le ai sau ţi le-ai creat acolo, iar la Pământ te gândeşti ca la planeta ta de origine, la care poate ajungi sau poate nu mai ajungi.
Toate aceste lucruri pot să constituie nişte elemente care pot să perturbe mult activitatea umană în spaţiul cosmic. Desigur, se iau toate măsurile pentru a nu se ajunge aici.
S-a întâmplat ca la bordul spaţiilor orbitale să existe conflicte între cosmonauţi, să nu se înţeleagă în anumite probleme, dar niciodată acele conflicte nu au degenerat pentru că toţi au ştiut care este misiunea lor principală, de a lucra, de a coopera. Ei au continuat să funcţioneze şi să ţine în funcţiune sistemul cosmic”, a arătat Dumitru Prunariu.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
