De ce Primul Război Mondial s-a terminat pentru România în 1919. Detaliile intervenţiei militare anticomuniste care a salvat Transilvania

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Armata română, pe străzile din Ungaria
Armata română, pe străzile din Ungaria

Armata română s-a aflat la originea eliminării regimului comunist instaurat în Ungaria de către politicianul Bela Kun.

Pentru armata română, Primul Război Mondial nu s-a încheiat în noiembrie 1918, odată cu victoria forţelor aliate şi prin realizarea Marii Uniri de la 1918, ci a continuat până în vara anului 1919, prin campania din Ungaria.

Istoricii sunt de părere că, la vremea respectivă, armata română a salvat Europa de la instaurarea bolşevismului, dar cert este că a fost prima intervenţie anticomunistă din istorie împotriva Armatei Roşii Ungare. 

În Ungaria, Bela Kun, politician maghiar de origine evreiască, a încercat să instaureze regimul comunist, sprijinit masiv de Rusia, unde se produsese deja revoluţia bolşevică.

Bela Kun avea o popularitate ridicată în rândul maghiarilor, cărora le promisese restaurarea Ungariei Mari, acest lucru însemnând printre altele şi anexarea Transilvaniei abia revenită la patria mamă. Pentru România, Republica Sovietică Ungaria, regimul comunist care a existat între 21 martie şi 6 august 1919, punea în pericol însăşi Marea Unire de la 1 decembrie 1918, astfel că singura soluţie convenabilă era ca regimul lui Bela Kun să fie înlăturat, cum altfel decât prin folosirea forţei armate.

Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a atacării trupelor române de către maghiari, care aveau în plan ocuparea Transilvaniei, zonă controlată în acel moment de armata română.

“Pregătiri de luptă aveau loc în ambele tabere. În Ungaria este decretată mobilizarea generală, fiind chemaţi sub arme aproape 200.000 de oameni şi organizaţi după modelui Armatei Roşii din Rusia. În România, trupele române din Transilvania, instalate aici încă din noiembrie 1918, sunt organizate conform unui ordin de operaţii al Marelui Cartier General, în felul următor: Grupul de Nord, sub comanda lui Traian Moşoiu şi Grupul de Sud, al cărui comandat, Gheorghe Mărdărescu, trebuia să pregătească ofensiva împotriva Ungariei. Doi generali de excepţie ai Armatei Române: Gheorghe Mărdărescu, un ofiţer cu multă experienţă, din 1915 comandant al Academiei Militare; Traian Moşoiu, un general ce se bucura de o imensă popularitate în rândul populaţiei româneşti din Transilvania”, potrivit istoricului Adrian Costea.

Ungaria lui Bela Kun, învinsă definitiv

Bela Kun a declarat război României şi a declanşat operaţiunile pe teritoriul statului român. Armata română a contraatacat şi în luna aprilie reuşeşte să oblige unitatea de elită a armatei secuieşti să capituleze.  Mai mult decât atât, pe 24 iulie, are loc ofensiva de pe frontul aflat la vest de Tisa iar pe data de 4 august armata română ocupă Budapesta iar regimul lui Bela Kun este înlăturat.

FOTO: Militarii români, în faţa Parlamentului din Budapesta

armata romana ungaria

“Pe 4 august 1919, Ungaria era definitiv învinsă. Armata Română realiza o dublă premieră: prima armată a Antantei care ocupa o capitală inamică, respectiv prima intervenţie militară anticomunistă din istorie, fapt a cărui importanţă va fi observată mai târziu. Pentru un stat inclus în categoria celor cu <<interese limitate>> la Conferinţa de pace de la Paris, era o performanţă memorabilă”, istoricul Adrian Costea.

Acesta susţine că nu se poate studia participarea României la Primul Război Mondial fără acest episod din 1919, ignorat de cărţile de istorie, prin care ţara noastră a reuşit să-şi impună, în final, prin forţă, stăpânirea provinciei istorice.

Cum a pus sergentul Iordan opinca românească pe Parlamentul de la Budapesta

Potrivit istoricilor, care citează militarii care au fost martorii ocupării Budapestei, Palatul Parlamentului din capitala Ungariei a fost pus sub paza unui pluton de vânători, unde şef de gardă era un sergent pe nume Iordan. Cum steagul unguresc încă trona pe clădirea Parlamentului, sergentul a avut o idee rămasă de pomină.

”Şi au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Şeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi. Deasupra palatului a văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească - roşu-alb-verde. Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut... Dându-şi capela pe ceafă şi scărpinându-se după ureche şi-a zis: <<Să dau jos steagul unguresc şi să pun fanionul de la companie?... Asta ar şti şi madama de la popota domnilor ofiţeri s-o facă... Dar am să chibzuiesc în aşa fel ca să rămână de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată>>. Zis şi făcut. Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsîndu-i nojiţele s-atîrne-n vânt. Şi aşa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui", se arată în însemnările generalului Marcel Olteanu, fost guvernator al Budapestei în timpul ocupatiei româneşti a Ungariei, între august şi noiembrie 1919.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite